Carti noi
Despre ceea ce
n-am vazut, dar am trait
Nasterea si botezul, doua din cele mai
minunate lucruri care i se intampla unui om
cu credinta in Dumnezeu, nu ni le putem
aminti. Cel putin noi, cei mai trecuti prin
vreme, fiindca acum, oricine poata sa-si
vada filmul nasterii, al botezului... Dar e
altceva, nu e amintirea propriilor trairi, e
povestea acesteia.
Am crezut in mitul cu barza si as mai fi
fost usor de pacalit daca, intr-o iarna, cand
nu mai era fulg de barza prin preajma, a
venit pe lume un copil al vecinei noastre.
Incet, incet, am aflat adevarul acestui
miracol, pus, din pudoare, in seama unei
inocente berze.
Cei din generatia mea ne-am nascut
acasa, mositi de o femeie de isprava, cu
prea putine cunostinte medicale, dar cu
multa indemanare, asistata de alte femei,
care asigurau tot ce era de trebuinta ca
nasterea sa fie dupa datina, cu bucuria
venirii pe lume a unui nou suflet.
N-am apucat sa aflu prea multe despre
propria-mi nastere, pentru ca cea care mi-a
dat viata a plecat prea repede la Domnul.
Nu stiu ce mi-au harazit ursitoarele
la nastere, dar cu siguranta ca imaginarul
traditiei populare n-a fost
zgarcit, iar ce era de urmat, in ritualul
nasterii, a fost pe masura unui loc
riguros in a respecta randuielile.
Credinta era la ea acasa in lumea nasterii
mele, iar ritualurile erau respectate cu
sfintenie.
Botezul meu a fost si el disputat, pentru
ca fiecare dintre bunici vroia sa-i port
numele, asa ca parintii n-au avut de ales si
inca de la inceput au acceptat cele doua
prenume, cu intreaga lor sfintenie, Ioan
(bunicul dinspre mama) si Nicolae (bunicul
dinspre tata).
In aceste conditii, botezul din biserica
satului, cu siguranta, a avut parte de totala
satisfactie, eu fiind singurul care aveam sa
duc mai departe numele inaintasilor mei.
Neindoios, s-a intins masa mare, iar
nasii de botez au adus darurile lor,
noului... "finut�.
Preot ar fi trebuit sa fie Ion Orasanu sau
Vasile Ursucas, n-am gasit date si nici nu
mai aveam pe cine sa intreb cine slujea ca
paroh in sat atunci cand am fost botezat.
Spatiile necompletate ale acelor evenimente
le completez mereu din
imaginatia mea.
Nasterea si botezul copiilor mei si-au mai
diminuat din spectaculosul traditiei, iar
nasterea si botezul nepoatei sunt deja
circumscrise altor obiceiuri, cu vagi ecouri
in traditiile de altadata.
De aceea, o carte despre nastere si
botez in spatiul traditional romanesc este
o necesara recuperare si restituire, ca a
unui tezaur de spiritualitate si civilizatie.
Peste ani, toate aceste marturii, adunate
cu respect pentru traditie si pentru
mostenirea etnofolclorica, de catre o
impatimita a valorilor acestui neam,
cercetatoarea si profesoara Maria Borzan,
director al Muzeului Etnografic din Reghin,
vor avea parte de pretuirea ce se cuvine.
Pana la urma, tavalagul globalizarii nu
poate sterge memoria culturala, identitara.
Dar pentru aceasta e nevoie de dovezi.
Aceasta carte este o minunata DOVADA.
NICOLAE BACIUT
Nota
Cartea va fi lansata in cadrul celei de a V-a editii a Festivalului National de Poezie Populara,
organizat de Primaria Municipiului Reghin, Muzeul Etnografic Reghin si Asociatia Mosteniri
Muresene, care se va desfasura in zilele de 6-7 iulie, la Muzeul Etnografic din Reghin.
Programul Festivalului va debuta sambata, 6 iulie, de la ora 10.30, cu o incursiune in Tabara
de pictura "Icoana colt de rai�.
La ora 11.00, la deschiderea oficiala, vor vorbi Maria Precup, primarul municipiului Reghin,
prof. Marcel Laptes, etnolog, Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii
Traditionale Hunedoara, dr. Maria Mandroane, Muzeul Satului Banatean, cercet. st. Maria
Borzan, director Muzeul Etnografic Reghin.
Vor fi lansate doua noi aparitii editoriale: "Nasterea si Botezul� si "Mancaruri traditionale
romanesti�, volume coordonate de cercet. st. Maria Borzan.
Scrisoare deschisa
DOMNULE BACIUT,
Inainte de a va trimite fotografiile, trebuie sa va mai
spun ca am fost incantata sa particip la acest eveniment
("Zilele Andrei Saguna�, "La umbra nucului batran�, Araci,
jud. Covasna, n.n.). Am auzit si citit atatea lucruri frumoase
despre d-voastra si revista Vatra Veche, dar nu
m-am gandit ca, intalnindu-va, voi simti miros de paine
calda aburinda. Am simtit atata disponibilitate sufleteasca,
atata daruire, atata dorinta de a ajuta fara sa va ganditi in
a va promova mai intai pe d-voastra, incat nu pot spune decat - tot respectul, d-le Baciut!
Faptul ca, pe langa a promova cultura din judet, va intereseaza cu adevarat si soarta
romanilor de aici, este o binecuvantare. Simt ca am gasit omul la care ma pot duce atunci cand
imi vine sa strig, pentru ca, daca ne-am obisnuit sa tacem si sa inghitim, nu inseamna ca nu
avem nimic pe suflet. Sunt multe probleme in zona de care unii stiu altii nu, cel mai deranjant
este ca, in curand, nu vom avea sectie romana la liceu, singura sectie ramasa fiind pe cale de
disparitie si ea, motiv pentru care am fost sfatuiti sa facem cerere la minister pentru aprobarea
clasei si nu pot sa nu ma intreb de ce trebuie sa cer sa mi se dea un drept care mi se cuvine in
mod legal, acela de a studia in limba in care m-am nascut, indiferent unde as fi localizata pe
teritoriul Romaniei? Suntem nevoiti sa ne dam copii: la studii in judetele din vecinatate, fapt
care in urmatorii ani va duce la o migratie in masa a multor romani, caci, pe langa acest aspect
al scolii, sunt si alte probleme, unul major este cel al locurilor de munca. Sunt lucruri de care
nu sunteti strain, sunt convinsa, dar odata spuse ma simt mai usurata.
Va multumesc pentru rabdare si va doresc multa sanatate pentru a duce la bun sfarsit
apostolatul la care v-ati inhamat cu atata smerenie.
Cu pretuire, MIHAELA AIONESEI, Targu Secuiesc
Revista revistelor
VATRA VECHE 7/ 2013
Din sumar: Antologie Vatra veche Inedit:
Magda Isanos, DUMNEZEU, Vatra veche dialog
cu Mircea Martin, de Gabriel Dragnea, Eminescu
si Biserica, de Stelian Gombos, Fenomenologia
receptarii poeziei, de George Popa, Caragiale si
Alexandra Burelly, de Mihai Stirbu, Amurgul
iubirii, de Aurel Codoban, Despre femeie si sacru,
de Eliza Purcariu, Decadentism european si
modernism hispanic, de Dan Rujea, Vatra veche
dialog cu Ion Brad, de Ilie Rad, Geo Dumitrescu,
Scrisori inedite, de Marin Iancu, Conjugarea
verdelui. Nesupunerea lui Octavian
Goga, de Valentin Marica, Vatra
veche dialog cu Efim Tarlapan, de
Dorin Dusciac, Poezii de Melania
Cuc, Dumitru Ichim, Adrian Botez,
Valeriu Marius Ciungan, Andrei
Fischof, Veronica Pavel Lerner,
Anisoara Vlejeu, Gabriela Mocanasu,
Ioan Gheorghisor, proza: Prima
delegare, de Dumitru Huruba, O zi
din viata unui baiat cuminte, de
Geo Constantinescu, O primavara
timpurie, de Mircea Mot, Puzzle, de
Tania Nicolescu, Scrisoare de la
Baile Ciubar, de Stefan Jurca,
Cronica literara: Despre verticalitate (Daniel
Dragan), de Livia Ciuperca, Cronici regasite
(Luminita Cebotari), de Ionel Popa, Calatoria ca
anamneza (Sanziana Mureseanu), de Rodica
Lazarescu, Visele doamnei Pachet, de Gabriela
Mocanasu, Felix Nicolau, Femeia celor o mie si
una de stele (Alina Beatrice Chesca), de
Cezarina Adamescu, Colocviile de la Beclen, in
antologie, de Menut Maximinian, Materia respira
(Vasile Popovici), de Gellu Dorian, Apelul la
verticalitate... (Adrian Suciu), de Angela Mamier,
Asteptandu-l pe Godot cu Gheorghe Stroe, de
Rodica Lazarescu, "Jocul de-a clipa� al lui
George L. Nimigeanu, de Razvan Ducan,
Singuratatea ultimului Ghilgames (Ionut
Cristache), de Daniel Tache, Iubirea ca dar
(Mihaela Malea Stroe), de Razvan Ionescu,
Cronici in vitralii (Maria Stoica), de Valentin
Marica, Anotimpul ingerilor (Lucretia BogdanInta), de Nicolae Baciut, Dor de noi, la bine si la
greu (Camelia Boaru), de Sorina Bloj, Un
suprarealist (Octavian Mihalcea), de Lucian
Gruia, Valori arhitecturale din judetul Teleorman
(Stan V. Cristea), de Corneliu Vasile, Sub valul
tristetii (Ion C. Gociu), de Mircea M. Pop,
Laconismul in poezie (Eugen D. Popin), de Mircea
M. Pop, Povesti din traista cu patratele (Veronica
Osorheian), de Monica Grosu, Oglinda umbrei
(Lucica Sava), de Gheorghe A. Stroia, Noduri in
semne (Menut Maximinian), de Valentin Falub,
George Bush, Vladimir Putin si Angela Merkel
au jefuit o banca! (Michael Cutui-Baetu), de
Razvan Ducan, Ana Blandiana in lecturi critice.
Demoni de cuvinte, de Daniela Elena
Ene, Esenta unei vieti, de Svetlana
Paleologu Matta, Documentele
continuitatii. Convorbiri duhovnicesti
cu I.P.S. Selejan, de Luminita Cornea,
Staruind vei dobandi, de Nicolae
Gheorghe Sincan, Tinerimea de elita
a Romaniei (Constantin Dobrescu,
Carmen Bejenaru), de Mircea Botis,
Radu Botis, Pecetea Blajului (Ana
Hinescu, Arcadie Hinescu), de
Luminita Cornea, Nicolae Manegutiu,
Almanahul Sf. Nicolae, de Iosif Zoica,
Pe urmele mele (Jon Cepoi), de
Nicolae Dima, Casa memoriala
"Nicolae Iorga�, Botosani, de Luminita Cornea,
Ceahlaul, de Tanasa Valeriu, Calatorie cu
zeppelinul spre America, de Elena Bran. Editie
de M.N. Rusu, Jurnal. Vietnam, de Alexander
Bibac, Balcicul � rascolitor colt de lume, de Elena
Buica, Biblioteca Babel. August strindberg,
traducere de Dorina Brandusa Land�n,
Alexandr Puskin, Goacomo Leopardi, traducere
de George Anca, Luis Ben�tez, traducere de
Flavia Cosma, Arun � Soarele de dimineata�, de
Nicholas Andresco, Oameni pe care i-am
cunoscut: Stefan Aug. Doinas, de Veronica
Pavel Lerner, In memoriam. Olimpia Brendea
Desliu, de Iulian Damacus, Dimitrie Poptamas,
de Claudia Satravca, Ispitirea lui Devis, de
Hatikva Pascal, Faianta, de Paul Leibovici,
Epigrame de Vasile Larco, Coltul lui Stef, Curier,
Modus vivendi (Petru-Ioan Garda), de Iulian
Damacus, "La aniversara�, de Gabriela
Mocanasu. Numar ilustrat cu reproduceri dupa
lucrari de Devis Grebu. (N.B.)
Ferestre
In vecii vecilor, Emin!
Eminescu a fost un fir cu plumb.
Dupa el s-a ridicat pe verticala cultura romana.
Eminescu a fost un boloboc.
Dupa el s-a intins pe orizontala cultura romana.
Eminescu se afla in varful trofic al culturii romane.
Poporul roman, de la baza lantului trofic,
Si-a trasferat, veriga cu veriga, inspre el,
milenara energia si substanta organica a
existentei spirituale.
Aceasta, pana l-au umplut.
Plutitorul nu a facut decat sa-i declanseze nasterea.
Eminescu nu are dusmani naturali.
Timpul ii e prieten,
si cum prietenul la nevoie se cunoaste,
asa si timpul s-a cunoscut ca-i este prieten.
I-a dat dreptul de a fi mult mai mult
decat atunci cand a fost,
de aceea Eminescu traieste cel mai confortabil
in contumacie.
Eminescu este o unitate de masura stelara.
Eminescu este o unitate de masura a transfigurarii.
Eminescu este o unitate de masura a adancului serafic.
"Eminescu etalon� se afla la
Centrul universal de masurari si greutati
spirituale de la Bellu.
Este sigilat intr-o capsula de timp purtand codul 1889.
La el isi raporteaza muschii toti cei
ce se cred ca au muschi.
Noi ne bucuram de muschii lor si ii respectam
atata timp,
cat nu cad in propria idolatrie.
Eminescu, ca etalon, nu doarme,
el se lasa comparat, pentru oricine vrea
sa se compare cu el.
Si nu de putine ori isi iubeste submultipli,
fara ca noi sa stim.
Dar cine este Eminescu?
Iata o intrebare cat toate raspunsurile de pana acum!
El este cel ce este, el este cel ce trebuia sa fie
si a fost trimis la noi!
In vecii vecilor,
si pentru vecii vecilor,
Emin!
30 aprilie 2013
RAZVAN DUCAN
Festivalul National
de Poezie Populara
Ajuns la editia a V-a, Festivalul National
de Poezie Populara, organizat de Primaria
Municipiului Reghin, Muzeul Etnografic
Reghin si Asociatia Mosteniri Muresene se
va desfasura in zilele de 6-7 iulie, la Muzeul
Etnografic din Reghin.
Programul Festivalului va debuta sambata,
6 iulie, de la ora 10.30, cu o incursiune
in Tabara de pictura "Icoana colt de rai�.
La ora 11.00, la deschiderea oficiala, vor
vorbi Maria Precup, primarul municipiului
Reghin, prof. Marcel Laptes, etnolog, Centrul
Judetean pentru Conservarea si Promovarea
Culturii Traditionale Hunedoara, dr. Maria
Mandroane, Muzeul Satului Banatean,
cercet. st. Maria Borzan, director Muzeul
Etnografic Reghin.
Vor fi lansate doua noi aparitii editoriale:
"Nasterea si Botezul� si "Mancaruri traditionale
romanesti�, volume coordonate de
cercet. st. Maria Borzan.
"Sezatoarea� care va urma va fi prezentata
de Dan Liut, care va sustine si un
program folcloric pe scena din Parcul Central
din Reghin, intre orele 16.00-18.00.
In 6 iulie, intre orele 10-13.00, satul
romanesc, cu lumea lui mirifica, se va regasi
in povestile, poeziile si cantecele aduse la
Muzeul Etnografic Reghin de mesageri din
intreg spatiul romanesc.
Manifestarile includ si expozitia de
pictura "Radacini�, avand ca autor pe
Alexandra Maria Belciug. (N.B.)
