"Faima se castiga, onoarea se pierde„

Distribuie pe:

O tara, o comuniune ca si oricare persoana
are un profil moral, un caracter, un ansamblu de
comportamente care impun sau nu respect,
prestigiu, demnitate si faima buna sau rea. Iata
ce spune Ralea despre compatriotul nostru si
despre poporul nostru:
"Romanul are vorba cu doua intelesuri, este
neclar in ceea ce vrea si uneori confuz in
atitudine. Este suspicios si indoielnic. Cand este
pe val ii place sa fie critic, malitios si sa faca pe
desteptul. Urmareste cu atentie, pe ascuns
interlocutorul sau situatia. Stie sa profite de
naivitatea sau de buna-credinta a celor din jur
pentru a-si atinge scopurile pe cai ocolite. Este
viclean si abil�. Ralea mai spune ca poporul este
lipsit de naivitate si ca suntem iremediabil
smecheri, sceptici si banuitori. Suntem blestemati
la luciditate si dezolare.
Daca personalitatea omului este definita de
totalitatea trasaturilor morale, comportamentale
si intelectuale proprii, prin care aceasta se
individualizeaza, profilul si faima unei natiuni este
data de o sumedenie de factori. Pe de o parte,
profilul este dat de date obiective ca
infrastructura, starea economica, gradul de
civilizatie al societatii, gradul de scolarizare,
starea invatamantului, starea sectorului sanitar,
si, pe de alta, parte de comportamentul moral al
membrilor ei, mai ales al celor reprezentativi.
Toate aceste aspecte esentiale determina faima
unei natiuni. Ele, evaluate in parte sau in
totalitate si adunate, pot da o nota de trecere
apreciabila sau din contra o nota de
"repetentie�, o apreciere deplorabila a intregii
societati. Este adevarat ca multe astfel de
"fotografii� devin prejudecati, sabloane mentale
(de tipul italienii sunt veseli si neseriosi, francezii
frivoli, aroganti si subtili, nemtii seriosi, muncitori
si lipsiti de umor etc.), dar asta determina atitudini
favorabile sau defavorabile pentru cei din
exterior fata de membrii unei natiuni. Cand insa
faptele confirma prejudecatile, faima unei
comunitati sau natiuni vine sa intareasca cliseul.
Faima pozitiva de tara civilizata, cu oameni
muncitori, capabili, cinstiti, cu aprecieri pozitive,
poate fi abrogata prompt de nesabuiti. Exista si
posibilitatea ca un singur membru al societatii
prin comportamentul lui imoral sa induca
reverberatii de opinii negative, chiar ostile,
distructive, atat in interiorul tarii, cat si in exterior.
In aceste situatii, are de suferit, din toate
punctele de vedere, nu numai tara, natiunea, ci
si oricare cetatean. (Cazul Breivik nu a stirbit
prestigiul Norvegiei. Atentatul armat asupra
populatiei a fost un act al unui nesabuit fara
putere politica, dar reactia poporului la gestul
sau a reparat imaginea). Respectul, prestigiul,
faima, demnitatea individului, pozitia lui sociala
si profesionala, care l-ar onora si de care s-ar
bucura de toata consideratia in afara arealului
national, sunt anulate de nesabuinta unor
indivizi cu putere politica, financiara si
economica, pe care le gestioneaza in folosul
propriu, dupa toate regulile coruptiei.
Dupa aproape un sfert de secol de la
preschimbarea "firmei� formei de organizare
statala, se vad bine astazi la noi urmele
nesabuintei si incompetentei unora care n-au
avut grija de neam si tara. Nemtii ne spun la
negocieri ca nu pot deschide intreprinderi la
noi in tara pentru ca nu avem autostrazi. De ce
n-avem autostrazi? Sa comparam cei cativa
kilometri de autostrada care s-au construit la
noi si-n cat timp si cati kilometri de autostrada
s-au construit in Albania, in Kosovo sau Bulgaria,
nemaivorbind de China. "Mai tataie, daca nu te
pricepi sa faci un contract avantajos si cu
finalizare rapida, de ce stai cocotat acolo sus?�
Automobilul marca Bugatti, achizitionat fraudulos,
se frange intr-o clipa cand faci o depasire
nereusita, iar milioane de euro tezaurizate prin
banci, in contul unor kilometri de asfalt, se pierd
intr-o noapte nefasta la Monte Carlo.
Ce parere poate sa-si faca un businessman
newyorkez care a venit sa privatizeze o fabrica,
iar directorul vesel si chefliu, de bucurie, a tinut-o
cu americanul, intr-o betie crunta, o saptamana
intreaga?
Ce parere poate sa-si faca o lume intreaga
care urmareste la televizor cum o conlocuitoare,
intr-un mega-magazin din City, vara un televizor
plasma, de mari dimensiuni, intr-o fusta special
confectionata?
Ce zambet ironic a afisat colegul de la Centrul
de cercetari al Spitalului Salpetriere din Paris
cand mi-a demonstrat simplu, pe hartie, ca este
imposibil ca un confrate academician de la noi,
care pe langa activitatea de cercetare pretinsa
de el avea si sarcini profesionale, didactice,
organizatorice si politice, sa apara in al sau
curriculum cu 550 de lucrari stiintifice publicate
in timp de 25 de ani de munca, adica doua lucrari
stiintifice pe luna! Ca sa fie manierat, mi-a spus
usor malitios ca omul de la voi isi prezinta
lucrarile de popularizare drept descoperiri
epocale.
Ce aprecieri si ce batjocura la adresa intregii
clase stiintifice a putut raspandi acolo, la ei,
omul de stiinta si directorul grupului de cercetari
practice si teoretice de psihopatologie a
copilului de la Institutul National de Sanatate
si Cercetare Medicala al Spitalului Saint-Anne
din Paris, dupa ce a participat la o reuniune
stiintifica la noi, cu gafe comportamentale si
dupa ce a scris organizatorului nostru, negru pe
alb: "Croyez que je regrette vivement d�avoir
participer au Symposiume de ... Croyez
�galement a mes regrets en ce qui concerne
le tort que ce livre (este vorba de o carte
contrafacuta la noi cu ocazia simpozionului)
fait l�image de marque de la Roumanie�. Ce
era de demonstrat, s-a demonstrat. Este clar
ca din acel moment, pentru el si pentru cei cu
care el a discutat aceasta problema, suspiciunea
de frauda plana asupra tuturor
confratilor nostri.
Notorietate, prestigiu, reputatie favorabila
se castiga cu munca cinstita, cu corectitudine
cu respectarea angajamentelor luate, cu
punctualitate. Faima defavorabila, care
concura la insucces si in final la pierderea
onoarei este consecinta smecheriilor, a lipsei
de cuvant, a furturilor si a inselaciunii, a
imoralitatii, a fatarniciei, a falsitatii, a
prefacatoriei, a vicleniei.
Autoritatea morala, prestigiul, rangul,
demnitatea individului nu are nicio valoare
pentru straini daca demnitatea statului si a
natiunii este umilita, dezonorata, luata in
deriziune, terfelita de indivizi care au puterea
politica, financiara si informationala.
Totul depinde de unul si de toti. Unul singur
prin cupiditatea lui, prin pungasiile si
panglicariile lui este in stare sa murdareasca,
sa insulte si sa batjocoreasca lucrarea unui
intreg popor.
Pungasia la nivel inalt, tranzactiile ilicite cu
strainii, intelegerile incheiate intre indivizii
care reprezinta statul, cu firme straine pe baza
de concesii mutuale, care se dovedesc in final
prea mutuale, atat pentru spagar, cat si pentru
partea contractanta, straina de interesele
noastre, de interesele tarii, se soldeaza
totdeauna cu pierderi importante pentru tara.
In acest caz, desconsiderarea de catre
strain este totala si ea se rasfrange asupra
prestigiului intregii societati, asupra demnitatii
intregii tari. Oficialul nostru corupt devine in
ochii strainului un gunoi, o puslama cu care
nu ar mai face tranzactii economice niciodata,
chiar daca ar pierde oportunitati. Pentru
strain, dar si pentru opinia publica din
strainatate tara si locuitorii ei devin dintr-o
data toti Piki, Tiki, Kiki si Miki Spaga.
Se spume ca "faima se castiga� cu munca,
cu onestitate, cu valoare, cu rabdare, in timp,
iar "onoarea se pierde� intr-o clipa prin
nesabuinta sau, nu de putine ori, prin contrafaceri.
Faima si onoarea unei natiuni depinde
in mare masura de conducatorii ei.
Parafrazandu-l pe Montesquieu, putem spune
ca sunt doua categorii de conducatori: unii
care gandesc, altii care se "amuza�.

Lasă un comentariu