Spre casa (IV)

Distribuie pe:

Note de calatorie

Parasim capitala pe DN 1 cu
destinatia Busteni si cu concluzia
de netagaduit ca, spre deosebire
de alte capitale, care sunt "cireasa
pe tort�, Bucurestiul de azi este
"Romanie concentrata�in plina
tranzitie de la un sistem care "nu a
placut� catre unul care "nu se stie�.
Nu este ora de varf in circulatie
si IRIS-ul "haleste� kilometri pe
un drum "ca pielea�, de parca ii
pica bine un pic de "fuga libera�
dupa "sotronul� din metropola.
Valea Prahovei este ca in filme
sau in jurnalele pe care le vedem
destul de des, cunoscuta, batuta,
admirata sau injurata dupa caz si
dupa aglomeratia din trafic. Curba
din Posada imi aduce aminte de
tragedia din 2003 cand peretele
le-a luat viata tanarului director al
Directiei noastre sanitare si experimentatului
pilot (de autospeciala
de salvare) Valeriu Grosu.
Ajunsi la Busteni, suntem intampinati
cu bucurie (dar si cu
dezamagire) de catre taxatorii de
parcari si samsarii turismului de
munte pe roti.
Grupul alege transportul pe
cablu, pentru ca este cel mai
rapid si ofera cel mai mult vederii
in scurtul timp pe care-l avem la
dispozitie. Traim o poveste intre
"cer si pamant� si vedem farmecul
Bucegilor, inclusiv locurile pe
unde nu se trece cu piciorul.
Babele (patru din sapte) ne intampina
cu cativa stropi, dar timpul
trece repede, vedem de pe culme
ceea ce se poate si revenim tot
pe cablu la autocar.
Comanda este declinata in
favoarea dlui col. (r) Popovici, fost
comandant al Batalionului 21
vanatori de munte, aparator prin
atributii al acestor locuri pe o perioada
de peste zece ani, si "gazda�
indreptatita la multumiri si gratitudine
pentru interventiile intreprinse atat
la Busteni, cat si la Predeal.
Zabovim cateva momente la monumentele
eroilor vanatori, avem
bucuria sa fim intampinati de actualul
comandant si incheiem vizita
cu o masa la popota unitatii. Aceasta
"perla intre brazi� (asemanatoare
intrucatva cu cea dintre frasinii din
Sinaia) este incarcata de istorie. A
fost liceu militar, scoala de aplicatii
(in tineretea lui Mihai I), preventoriuspital,
complex turistic s.a., dar nu a
fost neglijata niciodata. Trupa
vanatorilor de munte si mai ales elita
lor nu le-a fost pe plac multora care
au vrut piatra (sau pamant si apa)
de la noi, si, sub presiunea marilor
puteri, arma a fost desfiintata de mai
multe ori, fiind contopita fie cu
infanteria, fie cu trupele de securitate.
A revenit in 1964 in structura de
aparare si Batalionul 21, sub comanda
maiorului (ulterior colonel doctor in
istorie) Cucu Aristotel, a reinceput
pregatirea, demonstratiile, aplicatiile si
toate activitatile specifice unitatilor
de elita. Face parte si la ora actuala
din sistemul operational special si
se bucura de aprecierea mai-marilor
din viata militara de astazi.
Ocolim Bucegii prin Valea Rasnoavei,
coboram spre Cheile Postavarului,
loc de manevra nu numai pentru
vanatorii de munte, ci si pentru
trupele casei de filme care au
realizat opere de mare rasunet in
regia lui Sergiu Nicolaescu si cu
participarea si aportul de suflet al
neuitatilor Amza Pellea, Ilarion
Ciobanu, Colea Rautu, Toma
Caragiu, al mandretei noastre
Florin Piersic si altii, care au dat
viata momentelor din Dacii, din
Columna si din Calugareni pe
aceste meleaguri, in 1969 si 1970.
Ocolim Brasovul si pornim spre
casa pe strada care a fost cea
mai lunga din lume pana in anii �80,
intrucat incepea la Palatul telefoanelor
din Targu-Mures si se
termina la Casa Armatei din Brasov,
cu o lungime de 178,7 km (masurata
nu o data cu kilometrajul de bord al
Fiatului 1300 pe care l-am detinut).
Intarziem cateva minute la noul
popas pescaresc de la Rotbav si
revenim doar cu o oprire scurta
dupa Saschiz, in sfarsit acasa.
Astfel am incheiat trei zile de
"copilarie traita cu par alb� in
spiritul clasei de la scoala, cu
dragoste colegiala si respect
cavaleresc, demonstrand, din nou,
ca trecerea in rezerva, schimbarea
modului de viata si tavalugul vremii
nu au reusit sa destrame unitatea,
spiritul de echipa si coeziunea
cadrelor militare din rezerva
si retragere, membri activi ai
Asociatiei "Avram Iancu�.
Nu pot sa inchei fara a adresa
multumiri organizatorului si conducatorului
excursiei, Primariei
municipiului Targu-Mures, Societatii
de Transport Siletina, celor doi
conducatori auto cu mana sigura si
tuturor celor care si-au adus contributia
la succesul acestei croaziere
pline de invataminte si de neuitat.

Lt. col. (r)

Lasă un comentariu