4. O ATITUDINE DISCUTABILA. CONSILIUL MUNICIPAL, LA UN PAS DE DIZOLVARE
Om cu merite certe pe linie edilitara, aflat insa la o varsta
relativ inaintata, dar un politician nationalist foarte abil si
usor versatil, Bern�dy a stiut intotdeauna sa iasa cu bine
din situatiile delicate. Foarte calm si stapan pe sine, a evitat
polemicile tensionate cu mult tact. Fie, pur si simplu, nu s-a
lasat angrenat in unele dintre ele, fie a parasit sedintele
sau chiar... si-a mai luat cate un concediu de odihna si a
plecat in strainatate, provocand furia mai marilor din
administratia centrala, de la Bucuresti.
In sedinta solemna din decembrie 1926, din Palatul
Primariei, consilierii romani il dadusera la inceput "lipsa la
apel� pe Primar. Se asteptau la acest lucru.
Nu ar fi fost pentru prima oara. Iar acum, tinand seama si
de semnificatia momentului - 1 Decembrie - nu ar fi fost ceva
chiar iesit din comun. Dar nu mica le-a fost mirarea atunci
cand, la putine momente dupa inceperea sedintei, Primarul
si-a facut aparitia intr-un traditional port popular maghiar.
Calm si degajat, Bernady a tinut sa rosteasca un mesaj,
citez: "M-am prezentat la aceasta sarbatoare, ca sa
dovedesc in mod neindoielnic ca doresc sa fiu partas in
soarta harazita...Prin prezenta mea, am dorit sa dovedesc in
mod neindoielnic, aceea ca ma incorporez acestui Stat si
ma straduiesc a-mi implini in mod cinstit toate datorintele...�
Prin gestul sau, de prezenta, dar si prin continutului
mesajului, Primarul dr. Bern�dy Gy�rgy dorea sa puna capat
speculatiilor unor consilieri locali, dar si ale unor politicieni
romani, conform carora nu ar fi fost loial statului roman.
In mesajul sau catre suveran, Bern�dy declara, citez:
"Golesc acest pahar pentru Maiestatea Sa, Regele
Ferdinand I, intemeietorul templului intelegerii, si rog pe
Atotputernicul ca sa-l tina sanatos...�
Din pacate, in 1927, Ferdinand I - "Intregitorul�, cum a
intrat el in istorie - a decedat lasand Regatul intr-o grava
criza dinastica, provocata de renuntarea la tron a printului
mostenitor Carol.
Pe data de 7 decembrie 1927, Prefectul de Mures, Ioan
Vescan, ii adresase un raport ministrului de Interne, dr. Al.
Vaida-Voievod, in legatura cu plecarea in concediu a lui
Bern�dy, fara ca acesta din urma sa aiba aprobare.
Primarul plecase in concediu pe data de 2 decembrie 1928,
la Budapesta, urmand ca de acolo sa plece apoi la Viena.
Depusese cererea de plecare in concediu, dar nu mai
asteptase aprobarea acesteia, fapt ce provocase iritarea
Prefectului. Acesta din urma era nemultumit nu numai de
faptul ca Primarul plecase in concediu fara aprobare, ci si
pentru ca acesta neglijase total doua chestiuni majore. Era
vorba despre dezbaterea bugetului Primariei pe anul 1929 si
aprobarea descarcarii de gestiune.
Prefectul, ii cerea ministrului sa-l delege pe inspectorul
general administrativ Dumitru Tomescu, din minister, citez: "sa
asiste la sedinta Consiliului municipal, din 14 decembrie 1928,
ora 16,00...si intrucat va fi cazul, sa indeplineasca (D.Tomescu
- n.a.) formalitatile legale pentru dizolvarea Consiliului...�
Inspectorul Tomescu - devenit un obisnuit al locului, intrucat
mai facuse anchete la Mures si anterior - a venit, dar i-a
convocat pe consilieri si pe Primar, intr-o sedinta extraordinara,
abia pentru data de 3 ianuarie 1929. "...Am onoarea a
va ruga - scria inspectorul Tomescu in convocatorul de sedinta
- sa binevoiti a va prezenta si a ne da relatiuni asupra
chestiunilor notate alaturat, in ziua de 3 ianuarie 1929, ora
16,00, in sala de sedinta a Consiliului din localul Primariei.�
Tomescu mai atasase la chemari si cate un chestionar cu
cate 5 intrebari, la care dorea raspunsuri foarte clare si la
obiect. Insa Tomescu trimisese convocarile de sedinta prin
Prefectura Politiei, fapt mai putin obisnuit potrivit uzantelor
administrative ale timpului.
Acest gest a provocat reactia Primarului Bern�dy care s-a
simtit lezat. "Pentru ce - ii scria Bern�dy lui Tomescu - nu ati
binevoit, domnule inspector general, a trimite Primariei spre
inmanare adresele destinate...si pentru ce a trebuit ca dv.,
domnule inspector general, sa interveniti in interesul inmanarii
acestora la Prefectura Politiei?�
Sedinta care a urmat a fost una foarte aprinsa - ca mai toate
sedintele din Primarie - dar s-a incheiat intr-o atmosfera
pasnica. Consiliul nu a fost dizolvat, dar nici Tomescu nu a
primit raspuns la toate problemele. Avea sa mai vina pana la sfarsitul
mandatului de Primar al lui Bern�dy, inca de doua ori, dar si dupa
aceea, cand Primaria va fi preluata de Emil Aurel Dandea.
O situatie similara mai existase insa si in data de 14 mai
1928. Tomescu venise si atunci, cercetase problemele din
Primaria mureseana condusa de Bern�dy si concluzionase
ca, citez: "exista un serios diferend...unii consilieri nu mai au
incredere in dl. Primar Bern�dy�, aratand faptul ca, la
momentul respectiv, dizolvarea Consiliului nu este posibila
intrucat scria el, citez: "...numarul celor care manifesta
neincredere in Primar nu atinge 2/3 legale.�
In respectiva situatie, potrivit prevederilor Legii administratiei
publice, dizolvarea Consiliului nu a fost posibila.
In sedinta anterioara, cea din 8 mai 1928, Primarul Bern�dy
fusese si atunci pus in situatii delicate, trebuind sa dea diverse
explicatii pe marginea unor probleme controversate. La
sedinta respectiva, cel mai vehement se dovedise a fi
consilierul Aurel Baciu, din partea taranistilor. Acesta, pe
un ton ridicat, si in prezenta aceluiasi inspector Tomescu, ii
ceruse Primarului Bern�dy sa raspunda punctual la cateva
probleme de interes comun.
Baciu cerea sa se faca publice rezultatele anchetei asupra
vechiului Consiliu al Primariei, ancheta care - in opinia sa ar fi fost tergiversata de actualul Primar. Baciu ridicase, tot
atunci, problema datoriei de 60.000 de lei, pe care o avea,
fata de Primarie, ziarul local de orientare liberala "Viitorul
Muresului�, precum si chestiunea legalitatii "in problema
furnizarii in mod gratuit (de catre Primarie � n.a.) a curentului
electric pentru Biserica reformata...� Si tot el, Baciu, avocat
de meserie, solicita ca Prefectul de Mures, care se mutase
cu locuinta in Palatul Primariei, sa fie evacuat, intrucat,
spunea el, citez: "..actualul domn Prefect a sfidat acest
Consiliu si s-a mutat in Palatul Primariei chiar atunci cand
Consiliul hotara ca nu admite ca cineva sa se mute cu
locuinta in Palatul Primariei.�
In apararea Prefectului, a intervenit consilierul maghiar
Andrei Ugron, care a declarat, citez: "Domnul Prefect nu a
voit sa rechizitioneze locuinta pentru a cruta o familie de
mizeriile rechizitionarii...�
Consilierul Aurel Baciu l-a atacat virulent, dar in lipsa, pe
Tancred Constantinescu (1878-1951), om politic liberal, fost
deputat si senator de Mures, fost secretar de stat si apoi
ministru al Industriei si Comertului (1923-1926), vazut foarte
des prin Primaria mureseana. Baciu il acuza pe acesta de,
citez: "amestec in treburile Primariei si ale Consiliului�,
spunand despre el ca "este nesuferit in acest oras.� Nici
Primarul Bern�dy, personal, n-a fost crutat. Consilierul
Adrian Popescu l-a acuzat de "ambitii bolnavicioase�. Calm
si argumentat, Primarul a replicat, citez: "in urma acestei
ambitii, sunt zilnic in birou de dimineata pana seara si
lucrez in interesele municipiului, neglijand interesele mele
particulare...�
La doi ani dupa moartea sa, pe data de 3 mai 1940,
printr-o decizie semnata de Primarul din Targu-Mures, medic
general dr. Eugen Curta, vaduva dr. Bern�dy Gy�rgy era
instiintata de faptul ca strada "Sfantu Gheorghe� din oras,
urma sa se numeasca "Strada Primar dr. Bern�dy Gy�rgy�,
ca urmare a meritelor edilitare ale fostului edil.
Este o dovada a faptului ca dincolo de anumite atitudini
discutabile din unele momente ale vietii sale, prevalasera
totusi meritele.
(sfarsit)
