Primariatul lui Bern�dy Gy�rgy, IN PERIOADA DE DUPA 1918 (III)
3. O ACUZATIE GRAVA SI� O DEMISIE DEMNA
Primariatul lui Bern�dy Gy�rgy, IN PERIOADA DE DUPA 1918 (III)
avea sa inceapa sub auspicii
relativ bune. Pe data de 30
ianuarie 1926, Guvernul liberal
trimisese Prefectilor de judete o
adresa prin care li se aducea la
cunostinta faptul ca, citez: "...s-a
hotarat colaborarea cu Partidul
Maghiar in tot Ardealul si Banatul.
Bazele colaborarii sunt urmatoarele...�
In continutul adresei
respective erau enumerate cele
convenite, precum si indicatia ca
Prefectul, in calitate de reprezentant
al Guvernului in teritoriu, sasi dea tot concursul in acest sens.
In martie 1926, insa, liberalii au
parasit puterea, dar guvernul
format de generalul Averescu a
dispus colaborarea cu Partidul
Maghiar pe aceleasi baze ce erau
cuprinse in adresa anterior
mentionata. In schimb, relatiile
Primarului Bern�dy cu anumiti
consilierii erau destul de incordate.
S-a ajuns pana acolo incat
unele sedinte sa fie suspendate,
altele nu au mai avut loc din lipsa
de cvorum, in alte sedinte s-a
ajuns sa se profereze grave acuzatii
la adresa Primarului, iar in
urma unei sedinte tensionate,
Primarul insusi a ajuns sa sesizeze
Ministerul de Interne pentru ca
acesta din urma sa faca o ancheta
in Primarie.
Spre exemplu, unul din cazurile
cele mai mediatizate in presa mureseana a timpului a fost cel al lui
Victor G. Maior. Om politic muresean,
acesta lansa in 1926 o grava acuzatie
la adresa Primarului Bern�dy.
Potrivit lui Maior, Bern�dy ar fi
dispus, in calitatea oficiala pe care
o avea in cadrul defunctului Imperiu
Austro-Ungar, alcatuirea in urma cu
zece ani (1916) a unei liste cu
intelectualii romanii din TarguMures si judet - lideri de opinie care urmau sa fie arestati si spanzurati
imediat ce Regatul Romaniei ar
fi intrat in razboi impotriva Puterilor
Centrale.
In timpul Imperiului Austro-Ungar,
Victor G. Maior a fost notar cercual
in Cerghidul Mic, judetul Tarnava
Mica, si in aceasta calitate il
cunoscuse pe Bern�dy. Atunci
cand insa lansa grava acuzatie la
adresa omului politic Bern�dy
Gy�rgy, Maior era presedintele
Camerei Agricole Mures si un
cunoscut om politic local . Aceasta
acuzatie la adresa primarului
muresean era lansata in presa si
in acelasi timp era insotita si
de demisia lui Maior din functia ce
o detinea.
"Nu ma pot identifica cu actiunile
D-lui Primar (Bern�dy � n.a.) care,
dupa parerea mea - scria Maior in
demisia sa - in mod direct sau
indirect, nu importa, urmareste o
tendinta de a compromite statul�
Nu pot aproba directiunea ascunsa,
care fatalmente constrange pe cei
mai buni si eminenti functionari
romani sa renunte la functiunile ce
le aveau la primarie, nemaiputand
tolera atmosfera incarcata ce s-a
creat si le impune incatusarea
sentimentelor patriotice�. Pentru a
se face lumina in acest caz, odata
cu demisia sa, Maior cerea sa fie
audiati in calitate de martori si cei
35 de romani arestati . Victor G. Maior
mai cerea sa fie audiat si un martor
cheie, capitanul de jandarmi Varga
Ludovic, cel care-i arestase din
ordinul lui Bern�dy, pe cei 35 de
romani. Contextul in care Maior
facea aceste afirmatii era unul
deosebit de incarcat, care risca sa
se deterioreze si mai mult. In urma
cu doi ani, mai multi functionari ai
fostului Imperiu Austro-Ungar, refuzasera
sa depuna juramantul de
credinta fata de statul roman si ca
urmare au fost concediati de
autoritati.
Lezat probabil de acuzatiile care i
se adusesera si de banuielile care
planau asupra sa, Bern�dy s-a
adresat Ministrului de Interne pentru
a dispune o ancheta si a-si proba
nevinovatia. Concluziile rezultate au
fost cuprinse in raportul de ancheta
nr. 105 din 1926. Investigatiilor facute la
Targu-Mures de inspectorul general
din minister, Victor H.Starrak, l-au
determinat pe Directorul General din
Ministerul de Interne, C.Caloianu,
sa-i aprobe lui Bern�dy Gy�rgy sa
deschida proces de calomnie
impotriva lui Victor G. Maior.
Procesul lung si anevoios,
derulat pe parcursul a doi ani,
1926-1928, i-a dat in cele din
urma castig de cauza lui Bern�dy
Gy�rgy, desi multe aspecte ale
acestui caz au ramas neelucidate.
In ordonanta definitiva a
Tribunalului Mures, se spunea
sec: �Bern�dy Gy�rgy a fost
aflat nevinovat�.
Chiar Bern�dy, politician abil,
declarase in cuprinsul anchetei
facute de trimisul din Ministerul
de Interne, citez: "�Pentru faptele
mele de atunci (1916 - n.a.), chiar
si in ipoteza ca nu mi-as fi facut
datoria, ori am abuzat de atributiile
mele, nu mai pot fi raspunzator.
Din partea Ungariei nu, fiindca nu
mai sunt supus ungur, iar din
partea Romaniei nu, fiindca atunci
eram supus ungur si fapta era
comisa in Ungaria�� Inteligent
raspuns, trebuie sa recunoastem.
(va urma)
Prof. NICOLAE BALINT,
publicist
