ASPECTE DIN ACTIVITATEA EDILULUI MURESEAN BERN„DY GY„RGY, IN PERIOADA DE DUPA 1918 (II)

Distribuie pe:

2. LEGEA INVATAMANTULUI � INTRE "CERERE
SI OFERTA�. AU NEGOCIAT CU LIBERALII... SI
AU IESIT PE LISTELE PARTIDULUI POPORULUI

In noiembrie 1925, Partidul National Liberal si reprezentantii
bisericilor minoritare negociau discret chestiuni legate de
Legea invatamantului particular. Episcopul romano-catolic
G.K. Majl�th, dr. Elemer Gy�rfas, consilier romano-catolic,
dr. Juliu Ill�s, consilier de episcopie reformata si dr. L. Mik�,
secretarul Bisericii Unitariene, au fost reprezentantii bisericilor
minoritare la negocierile din noiembrie 1925. In acelasi timp,
Partidul Maghiar prin liderii sai - Bern�dy Gy�rgy fiind unul
dintre acestia - va face si el complicate jocuri politice.
Din partea liberalilor, au fost desemnati I. Valaori, secretar
de stat, P. Garboviceanu, deputat si raportor al Legii invatamantului
particular, Nae Dumitrescu, director general al invatamantului
particular, si Alexandru Peteancu, inspector general.
Potrivit celor convenite intre cele doua parti, acestea
urmau sa se sprijine reciproc la momentul dezbaterii in
parlament a acestei legi, sustinand in comun introducerea
a 19 prevederi noi, la legea deja elaborata in proiect. Astfel,
una dintre cele mai importante prevederi din cele 19,
sustinuta de partea maghiara, se referea la faptul ca
bisericile minoritare maghiare tineau ca legea sa prevada
expres posibilitatea de a sprijini in numar nelimitat scoli
confesionale, "conform necesitatilor, pentru invatamantul
primar si secundar.� Nu le era insa permis bisericilor minoritare si acest lucru le fusese impus de partea romana - sa sustina
scoli normale si universitati. In schimb, liberalii mai
negociasera - dincolo de limba de predare "care se fixeaza
de sustinatorul fiecarei scoli� - ca limba romana sa fie
obligatorie a fi invatata si ea, iar - atentie! - Istoria Romanilor
si Geografia Romaniei sa se predea in limba romana. La
examenul de intrare in clasa a V-a secundara, elevii acestor
scoli urmau sa sustina examen si la limba romana, precum si
la Istoria Romanilor si Geografia Romaniei. Se mai prevedea
totodata ca, citez: "profesorii si invatatorii sunt obligati ca in
termen de 5 ani a da examenul de limba romana.�
Negocieri aveau sa se poarte si in ianuarie 1926. Alti
protagonisti, alte chestiuni. Din partea Partidului Maghiar, au
participat Bern�dy Gy�rgy, deputat, precum si contii Arthur
Teleki, Mihail Toldolaghy si dr. Arpad Pa�l, ce erau imputerniciti,
citez: "a face invoieli definitive� . Din partea PNL, participa la
negocieri Tancred Constantinescu, deputat. Se specifica, de
la bun inceputul protocolului incheiat, ca toate cele convenite
intre cele doua parti reprezinta "o actiune comuna in cadrul
intereselor tarii� . Se mai convenise ca, citez: "orice actiune
iredentista din partea minoritatilor, in special maghiara, sa
fie exclusa�� Cele doua parti - care urmau sa actioneze in
spiritual celor convenite - hotarasera ca la alegerile judetene,
in judetele cu majoritate maghiara, Partidul Maghiar va avea
un numar proportional cu numarul alegatorilor unguri, "fara
insa ca jumatate plus unul din numarul total al consilierilor
sa inceteze de a fi romani�, iar "in judetele in care maghiarii
sunt minoritari, ei vor avea o parte proportionala din numarul
membrilor alesi.�
Prevederi foarte clare, care nu lasau loc de echivoc s-au
convenit si pentru alegerile de la Camera Deputatilor si Senat.
Cele convenite insa cu liberalii au ramas litera moarta. In
cele din urma, simtind de unde "bate vantul schimbarii�,
Partidul Maghiar a incheiat si in judetul Mures un cartel
electoral cu Partidul Poporului, condus de maresalul
Averescu. Bern�dy Gy�rgy va deveni deputat de Mures, iar
contele Arthur Teleki, senator de Mures, ambii pe
listele�Partidului Poporului . Ca "bonus�, Bern�dy Gy�rgy
va prelua insa si mandatul de Primar al orasului Targu-Mures,
pana in 1929. Un mandat care, asa cum vom vedea, n-a fost
deloc unul usor.

Prof. NICOLAE BALINT, publicist

Lasă un comentariu