Biserica crestina sarbatoreste,
la 40 de zile dupa Invierea
Domnului, un mare eveniment
din viata Mantuitorului Iisus
Hristos, Inaltarea la cer, ultimul,
din activitatea Sa pamanteasca.
Nasterea si Inaltarea sunt cele
doua punti care leaga creatura
de Creator, pamantul cu cerul,
care impaca pe credincios cu
Dumnezeu. Daca prin nasterea
din Bethleemul Iudeii Dumnezeu
a coborat pe pamant sub forma
umana ca sa impace faptura cu
Creatorul, prin Inaltarea la cer,
in vazul Apostolilor adunati in
Betania s-au deschis credinciosului
cerurile, asigurandu-i-se
posibilitatea desavarsirii si a
mantuirii. Cele doua evenimente
alcatuiesc axa crestinismului si
calea de lumina pe care trebuie
s-o urmam si sa-l marturisim pe Hristos,
ca Domnul si Stapanul lumii.
Desi prin Inaltarea Domnului, activitatea Sa pamanteasca lua sfarsit,
Iisus a spus Apostolilor chiar in momentul Inaltarii: "Iata, Eu sunt cu voi
pana la sfarsitul veacurilor�. El s-a inaltat pentru a trimite in lume pe
Sfantul Duh, asa cum promisese. Acest lucru se va intampla zece zile
mai tarziu, de Rusalii sau Cincizecime, cand, prin pogorarea Sfantului
Duh peste Sfintii Apostoli, acestia s-au transformat din oameni timizi si
simpli in misionari indrazneti si priceputi, care au raspandit cuvantul
Evangheliei in toata lumea.
Inaltarea la cer a Mantuitorului nu reprezinta numai un eveniment
esential din viata Sa, ci constituie Inaltarea omului din umilinta catre
fiinta libera creata de Dumnezeu, indumnezeirea fapturii. Inaltarea
Domnului ne intareste credinta ca Iisus va reveni iarasi, in glorie, asa
cum au spus cei doi ingeri, asa cum L-au vazut Sfintii Apostoli inaltandu-se
si, apoi, acoperit de nor - norul din care a vorbit Dumnezeu lui Moise pe
Muntele Sinai, norul care a invaluit pe Iisus si pe cei trei ucenici pe
Muntele Toborului, norul pe care va veni Dumnezeu pentru marirea Sa
sa judece viii si mortii la sfarsitul veacurilor.
Ziua Eroilor
Pentru noi, romanii, sarbatoarea Inaltarii Domnului mai are un sens:
acela de cinstire si pomenire a Eroilor si Martirilor Neamului, care si-au
dat viata pentru apararea si intregirea tarii, pentru dreptate si adevar.
In credinta noastra ortodoxa marturisim ca acei crestini cu viata curata,
care au murit cu credinta in inviere, nu mor, ci raman vesnic vii. La
moartea trupului, sufletele lor se inalta la ceruri, in Casa lui Dumnezeu,
si asteapta ziua cand toate trupurile vor invia. De aceea, de Inaltare
sarbatorim Ziua Eroilor, Biserica noastra savarsind, prin preoti si Ierarhi,
parastase sau slujbe de pomenire si rugandu-se pentru iertarea
pacatelor si vesnica odihna a sufletelor celor care, din dragoste de
Tara, Neam si Biserica, si-au dat viata. Jertfa lor va ramane vesnica in
amintirea noastra.
