Campia Transilvaniei ramane inca o parte cunoscuta pe harta
Romaniei, desi reprezinta o zona strategica de prim-ordin prin:
stabilitatea geologica (fund de mare), subsolul bogat in gaze,
petrol si sare (insuficient exploatate), soluri cernozomice in buna
parte (printre cele mai fertile din lume), si o populatie stabila,
predominant romaneasca ce descinde in buna parte din dacii liberi
din Muntii Apuseni.
Campia Transilvaniei nu este o zona plana specifica adevaratelor
campii, iar denumirea vine din prezenta unor coline domoale, cu terenuri
apte pentru agricultura, vai cu suprafete intinse de pasuni si fanete ce
au permis cresterea animalelor rumegatoare, dar mai ales prin lipsa
padurilor (ele acopera doar o suprafata de 8-10%).
Campia Transilvaniei este o antropostepa formata de om prin arderea
padurilor in favoarea pasunilor si a terenurilor agricole. Ea se intinde
partial in trei judete: Mures, Cluj si Bistrita, are o suprafata de 6 milioane
hectare (1,1% din suprafata Romaniei) si o populatie de 800.000 de
locuitori (0,4% din populatia tarii), 227 de localitati rurale. Are forma
unui poligon cu delimitare nordica: Somesul Mare, Beclean, Fizesul Gherlei,
in vest de la Apahida, Aries, Campia Turzii, la sud raul Mures � Ludus,
Iernut, Tg.-Mures, Reghin, la nord-est Batos, Sieu, Sieut, Sarateni.
Bogatia solului este pregnanta pentru partea judetului Mures care
cuprinde zona Sarmasului, Band, Grebenis, Saulia, Pogaceaua �
cernoziomurile fertile, dar si padurile de pe dealurile Madarasului. In
partea Bistritei s-a dezvoltat pomicultura si viticultura.
Locurile campiei reprezinta oaze de verdeata si bogatie piscicola (la
inceputul mileniului II in Campie ar fi existat in jur de 1.000 de lacuri),
acum au ramas cele de la Taga, Taureni, Valea Larga, Valeni, Saulia,
Iernut, Faragau, Glodeni.
Indiferent care va fi noua regionalizare administrativa - Campia
Transilvaniei trebuie prinsa intr-un mare proiect de dezvoltare,
deoarece sub acuzatia de "zona mai inapoiata�, ascunde de fapt
posibilitatea dezvoltarii unui Kuweit romanesc.
Este necesar ca la inceput de drum sa avem ca document o
Monografie complexa a Campiei Transilvaniei, mai ales ca avem un
sambure, o matrice ce trebuie continuata � la propunerea renumitului
istoric si arhivar targumuresean prof. dr. Ioan Ranca. Aprobarile si
colaborarea trebuie sa vina de la Consiliile judetene Mures, BistritaNasaud si Cluj.
Semnatarul acestui articol are deja in manuscris capitolele legate
de conditiile pedoclimatice, agricultura si zootehnie, istorie si retrologie
agrara, sociologie rurala.
Au mai fost incercari de elaborare a unor file monografice pertinente.
Este nevoie si de o dezvoltare economico-sociala.
Bogatiile Campiei s-au evidentiat prin dezvoltarea unei industrii
extractive in zona Sarmas, Sarmasel, a exploatarii sarii la Cojocna (in
perioada interbelica), productiile record la cereale si plante tehnice,
dar si in legumicultura si piscicultura � in unele cooperative agricole �
sau/si dezvoltarea unor complexe de crestere si exploatare intensiva
a animalelor (in perioada socialist-comunista), dar si dezvoltarea unor
localitati in perioada postdecembrista.
Un proiect de o asemenea dimensiune trebuie sa cuprinda
urmatoarele:
� Dezvoltarea infrastructurii in C.T. (drumuri, sosele, canalizare,
aprovizionarea cu apa, mijloace de transport in comun);
� Reeditarea vechiului proiect de conexiune Somes � Mures in
vederea aprovizionarii cu apa si posibilitati de irigatii;
� Program urgent de impadurire a dealurilor golase, abrupte, pentru
preintampinarea procesului de desertificare; Ce arbori si arbusti se
preteaza? A se studia padurea Sabed (fondata ca rezervatie in acest
scop, in 1893.)
� Dezvoltarea unor orase in C.T. pe fondul actualelor agropodisuri �
Band, Iernut, Raciu, Taga, Teaca, Mociu, Cojocna.
� Dezvoltarea unei industrii locale extractive si alimentare.
� Dezvoltarea turismului, refacerea liniei ferate inguste.
� Dezvoltarea sferei serviciilor: sanatate, protectie sociala, cultura.