Grafie, grafii s.f. Mod de redactare in scris; scriere
(�) Din fr. graphie
Grafem, grafeme s.n. Semn vizual al unui sunet �
din fr. grapheme.
Litera, litere s.f. 1. Semn grafic din alfabetul unei
limbi, corespunzand in general unui fonem; slova.
In lucrarea monografica Descrierea Moldovei,
scrisa in 1716, la cererea Academiei din Berlin,
marele erudit umanist, Dimitrie Cantemir aminteste
despre slovele folosite, care la inceput au fost
latinesti "dupa pilda tuturor celorlalte popoare a
caror limba inca, e alcatuita din limba cea romana,
iar apoi inlocuite cu cele slavonesti.�
La T. Arghezi, cuvantul slova inseamna har si talent
"slova de foc� dar si truda si efort "slova faurita�: "Slova
de foc si slova faurita/Imparecheate-n carte se marita,/
Ca fierul cald imbratisat in cleste� (Testament).
Totalitatea literelor asezate intr-o ordine conventionala,
reprezentand sunetele de baza ale unei limbi
formeaza alfabetul acelei limbi. Termenul este
compus din alfa s.m. invariabil, numele primei litere
a alfabetului grecesc, corespunzatoare sunetului
"a� si beta s.m. inv., a doua litera a alfabetului
grecesc, corespunzand sunetului b.
Ca limbi de cultura pe teritoriul romanesc, s-au
folosit latina si (intr-o masura mia neinsemnata)
limba greaca. Nicolaus Olahus (Nicolae Valahul sau
romanul) aminteste ca "limba lor� (n.ns: a moldovenilor
si a muntenilor) si a celorlalti romani a fost
candva romana, ca unii ce sunt colonii de romani (e
de fapt esenta stratului limbii romane; substratul
fiind dacic si adstratul fiind constituit de
influentele straine, alogene).
"Din partea coloniei care s-au trecut Dunarea�
s-au prasit romanii cei ce sunt de-a dreapta Dunarii
(�) oricum s-au numit sau se numesc si acum, tot
de o vita si porodita sunt, adica romani de sange,
precum firea si virtutea ii marturiseste�� (Gheorghe
Sincai: Hronica romanilor si a mai multor neamuri).
Desigur, au fost si unele exagerari � ortografia
etimologica, eliminarea elementelor nelatine din limba
� despre care vom aminti altadata.
Prin intermediul organizarii bisericesti, o noua limba, cea
slavona este folosita in Tarile Romane, devenind nu numai
limba cultului ortodox, ci si limba oficiala de stat.
Alfabetul folosit in scrierile religioase si apoi in
scrierile istorice a fost alfabetul chirilic: vechi alfabet
slav, compus de Chiril in sec. al IX-lea si intrebuintat la
noi (oficial) pana in 1860, care a servir drept baza pentru
alfabetele folosite de popoarele slave ortodoxe. Chiril
(nume propriu) + suf. �ie. Se cunosc cel putin trei etape
de folosire a alfabetului chirilic (sec. XII -XIX ) pe
teritoriul romanesc: a) scrieri religioase in limba slavona;
b) traduceri din limba slavona in limba romana efectuate
de preoti si calugari; c) impunerea limbii romane in
tipografii cu litere chirilice. Sunt etape in care "cu
osardie mare� a fost introdusa in biserica, limba romana.
"Erau necesare carti in limba romana, pentru ca preotii
sa nu se mai adreseze oamenilor intr-o limba pe care
nu o intelegeau�.
Limba romana ca limba romanica (neolatina)nu
folosea, insa, alfabetul latin.
Ion Heliade Radulescu, elevul si apoi colaboratorul
lui Gh. Lazar in Gramatica romaneasca (1828) propune
simplificarea ortografiei chirilice prin adoptarea stricta
a principiului fonetic (o singura litera pentru fiecare
sunt). In prima etapa, Heliade este impotriva eliminarii
abuzive a cuvintelor provenite din alte limbi, cuvinte
impamantenite prin uz. "Eliad zidea din visuri si din
basme seculare/Delta bibliilor sante, profetiile amare�
(�) (M. Eminescu - Epigonii).
Despre alte demersuri in trainicul strat al limbii
romane, saptamanile urmatoare.
