Luna noiembrie, în livadă

Sectorul agricol, asemănător cu cel industrial, cu activitate tot anul, este pomicultura.

La sfârșit de octombrie, început de noiembrie, după terminarea recoltării fructelor, scoaterea pomilor din pepiniere, încep lucrările de îngrijire, de pregătire pentru producția anului viitor.

În tehnologia de cultură a pomilor fructiferi protecția lor împotriva bolilor, dăunătorilor și buruienilor ocupă 40-50% din activități și 50-60% din costuri. De aceea trebuie să o realizăm într-un complex integrat riguros gândit și programat. Trebuie să luăm în considerare frecvența și intensivitatea bolilor și dăunătorilor din acest an, să evaluăm rezerva lor biologică.

Imediat ce am terminat recoltatul executăm un tratament pentru diminuarea rezervei biologice a agenților patogeni și dăunătorilor. Acest tratament se realizează imediat după recoltat întrucât formele de rezistență nu sunt complet formate, nu sunt în totalitate depuse la locul de iernare (ex. ouă de acarieni) și sunt mai ușor afectate și distruse de pesticide. Zeama de stropit va fi formată dintr-un produs pe bază de cupru (sulfat de cupru 1 - 2% sau Champion 50 WP; Funguran OH 50 WP; Kocide 101- 50 PU - 0,4 - 0,5%) complexat cu Novadim Progress - 0,7%; Mospilan 0,05%; Admiral 10 EC 0,1%.

Acestor insecto-fungicide este indicat să le adăugați un îngrășământ foliar, în concentrație mare de 1-3%; ex. Fertcomplex C - 2-3%. Prin aceasta se asigură o mai bună aprovizionare a rezervei de macro și microelemente pentru vegetația anului viitor. Dacă tratamentele se execută la sfârșitul lunii noiembrie, când frunzele sunt căzute, insecticidele sus citate se pot înlocui cu produse pe bază de ulei ca: U. S1 -1,5%; Nuprid Oil SC - 1,5%; Confidor Oil SC 004 -1,5%. Cu produse uleioase se tratează pomii odată la 3 ani.

Stropirile se execută pe timp liniștit, fără vânt, cu temperaturi pozitive, peste +5°C, îmbăind bine pomii.

În cadrul acțiunilor de combatere a dăunătorilor se înscrie și combaterea șoarecilor de câmp și șobolanilor de apă, acolo unde sunt peste 20 colonii la ha. Se aplică rodenticide sub formă de paste uleioase, care conțin substanțe atractante, de tipul Varat esca-fresca; Furat esca fresca - 2-5 kg/ha. Pentru a proteja vânatul, păsările și a le feri de ploaie, momelile se pun în tuburi de 30 cm, cu diametru de 10 cm, în zona de circulație maximă a lor.

În livezile unde solul este întreținut cu ogor negru trebuie să executăm aratul între rânduri și săpatul pe rând. Dacă la culturile de câmp se execută arătura adâncă de toamnă, în pomicultură se execută arătură superficială, până la adâncimea unde se află sistemul radicular, 12-15 cm, pentru a nu-l afecta. Odată cu arătura de toamnă se încorporează și îngrășămintele organice, 60-80 to/ha bălegar, odată la 3-4 ani. Tot acum se aplică întreaga doză de îngrășăminte chimice cu fosfor și potasiu și o treime din îngrășămintele cu azot, în cantitățile recomandate de analiza agrochimică a solului corelată cu producția programată.

Micilor cultivatori le recomandăm să aplice 50-80 kg/pom bălegar de grajd bine fermentat, în șanțuri adânci de 25-30 cm (o casma), late de 20 cm, executate la proiecția coroanei pe sol. La gardurile fructifere șanțul se sapă continuu la limita extinderii sistemului radicular. De exemplu la mărul altoit pe M9 sau M26 la 50-60 cm, de la trunchiul pomului. În aceste șanțuri se pun și îngrășămintele chimice, 0,3-1 kg/pom, îngrășăminte complexe 15:15:15, în funcție de densitate. Este foarte bine dacă aplicăm cenușă de lemn 0,2-0,3 kg/pom, ca îngrășământ potasic și fosforic, ca și coji de ouă, cât de multe putem, ca nutrient complex de calciu și microelemente.

Pomii din livezile neînprejmuite trebuie protejați împotriva rozătoarelor mari, iepuri, căprioare. Protecția se face prin învelirea trunchiului și baza primelor ramuri de schelet.

Învelirea se realizează cu hârtie de sac, tulpini de porumb, trestie, gărdulețe de șipci, învelitori perforate din material plastic. Nu se recomandă învelirea trunchiului cu hârtie de ziar, care udată de ploaie se rupe. De asemenea este contraindicată protejarea trunchiului cu folie de polietilenă întrucât în zilele de iarnă însorite datorită efectului de seră se pot produce plăgi, arsuri de soare, pe partea sudică, iar primăvara pomii vor porni mai repede în vegetație datorită încălzirii mai accentuate.

O lucrare specială de mare importanță pentru viața pomilor este plantatul de toamnă, lucrare neglijată îndeosebi de micii cultivatori, care preferă plantatul de primăvară. Dintre multiplele argumente care pledează pentru plantatul de toamnă amintim:

- Pentru o cât mai bună prindere trebuie ca rădăcinile pomilor să facă un contact intim cu solul, să nu fie spații goale cu aer între rădăcini și pământ. Acest lucru se realizează și prin udarea pomilor după plantare, care toamna se realizează foarte bine și natural.

- Rădăcinile pomilor vegetează de la +2°C în sus, care se realizează în toată luna noiembrie, o parte din decembrie, în soluri neînghețate, acoperite de zăpadă, în ferestrele de iarnă. În această perioadă se realizează calusarea tăieturilor, se emit noi radicele, începe absorbția apei și sărurilor minerale.

- În primăvară, la încălzirea solului și a atmosferei, pomul începe vegetația normal deodată cu pomii bătrâni. Cu cel puțin 30 zile înaintea celor plantați în martie, aprilie. Va profita din plin de apă, substanțele hrănitoare din sol, temperatura moderată, optimă pentru creșterea rădăcinilor, din primăvară, început de vară.

- Pomul va avea o pornire explozivă în vegetație. Până la sfârșit de iunie putând realiza creșteri de 50-80 cm, față de 20-30 cm, la plantatul de primăvară.

- Dacă se face o conducere corectă a creșterilor anuale, înclinări, arcuiri, torsionări, frângeri, se poate realiza o bună garnisire cu ramuri de rod a acestora în anul întâi, încât pomul să poată rodi din anul al 2-lea, îndeosebi la mărul altoit pe portaltoi de vigoare slabă (M9; M26).

Putem concluziona că plantatul de toamnă ne aduce un câștig de o jumătate sau un an, o vigoare mai mare a pomilor, o viață mai lungă.

Lasă un comentariu