Mulți economiști și specialiști în ale bugetului susțin că, în cazul în care promisiunile făcute de premier în campania electorală se vor împlini pentru circa 10 milioane de persoane, noul guvern va fi obligat să majoreze taxele și impozitele încât bugetul pe 2015 să se închidă cu un deficit de 1,4% din PIB.
Ionuț Dumitrescu, președintele Consiliului Fiscal, referindu-se la această problemă, spunea: „După alegeri, guvernul va avea decizii grele de luat pentru că bugetul din 2015 trebuie să se închidă cu un deficit de 1,4% din PIB. Înseamnă o sumă pe care fie trebuie să o colecteze în plus, fie să taie de la cheltuieli, fie un mix. Ne așteptăm la creșteri majore de taxe sau la reduceri masive de cheltuieli, în funcție de viziunea noului executiv. În orice caz, 2015 va aduce schimbări majore de politică fiscală bugetară." Însă, așa cum se prezintă situația fiscal-bugetară acum, nu se vor putea susține toate promisiunile făcute în campania electorală: majorarea substanțială a indemnizațiilor, alocațiilor, salariilor bugetarilor, pensiilor și a altor binefaceri sociale pentru circa 10 milioane de persoane, precum și reducerea CAS cu 5%, de care beneficiază deja societățile comerciale.
Toate aceste promisiuni electorale, dacă se vor aplica, împovărează bugetul cu mai multe miliarde de euro. Actualul prim-ministru și candidat la președinție susținea, la un post TV, că se vor aplica tot ce a promis în campanie electorală românilor, că bani există din excedentul bugetar de circa 18 miliarde de lei ce se va înregistra la finele acestui an, ca urmare a creșterii sumelor din încasări la buget și a reducerii cheltuielilor. De ce cu acești bani nu s-au finalizat măcar o parte din miile de investiții abandonate de ani buni, pentru a da de lucru românilor?
Victor Ponta a mai promis că: „Nu se va mai tăia niciodată niciun leu din pensia cuiva și se va aplica în fiecare an cel puțin legea care prevede indexarea prin acea metodă a coeficientului de inflație și de creștere a salariului minim." Însă, până acum, Guvernul nu știe de unde va face rost de miliardele de euro în plus pentru a ajunge, în 2015, la deficitul prevăzut de 1,4% din PIB. De ce? Pentru că proiectul de buget care trebuia finalizat până la 15 octombrie, și trimis în Parlament, va fi întocmit de viitorul guvern instalat după alegerile prezidențiale. Versiune confirmată de Victor Ponta care a declarat că „bugetul va fi în sarcina noului cabinet, lăsând să se înțeleagă că, abia la începutul anului viitor, va fi definitivat și aprobat de Parlament, cum s-a întâmplat și în anii de criză economică."
Aceste amânări afectează firmele comerciale care nu-și pot întocmi un plan de afaceri stabil, cel puțin pe un an de zile (pe o perioadă mai lungă nu se poate atâta timp cât Codul Fiscal se modifică prea des), deoarece legislația fiscală, mai ales cea cu privire la creșterea taxelor, de tot felul, se modifică continuu, încât nici fiscul nu mai știe care prevedere este în vigoare, nu în puține cazuri, acestea se contrazic între ele. Astfel de probleme impardonabile s-au petrecut în timpul Guvernului Tăriceanu, care a majorat cheltuielile scandalos de mult, încât deficitul a urcat la peste 5% din PIB, într-un an când economia duduia. Rezultatul. Anul 2009 a găsit România fără buget aprobat, iar CAS a crescut cu 3,3% după ce în toamna anului 2008 a fost redus. De asemenea, TVA s-a majorat de la 19% la 24%, iar cheltuielile bugetare s-au redus masiv, între care și salariile bugetarilor, pentru ca țara să nu intre în incapacitate de plată, fiind nevoie și de un acord cu FMI, ca siguranță.
E posibil ca situația să se repete și în 2015, pe fondul recesiunii tehnice și a contextului economic internațional, mai ales în zona euro, care s-a deteriorat în ultimul timp. De aici teama că Guvernul, pentru a onora măcar o parte din promisiunile făcute în campania electorală și pentru încadrarea în ținta de deficit de 1,4% din PIB, nu va putea acoperi sumele respective numai din creșterea încasărilor la buget și a economiei. Dacă nu se va întâmpla așa, nu este exclus să se recurgă la creșterea taxelor și a impozitelor, accizelor pentru a face rost de bani, mai ales că executivul s-a îndepărtat mult de principiile agreate cu forurile financiare internaționale, principii ce nu au fost respectate în totalitate.
Viitorul executiv va trebui să găsească soluții pentru a face rost de bani încât să poată acoperi cheltuielile bugetare, mai ales ale celor sociale, rezultate din promisiunile făcute de premierul actual.
