Festivalul de folclor „țara cântecelor mele", la a IV-a ediție

Cine s-ar fi gândit, într-un sătuc retras cum este satul Seleuș, aparținător de comuna Daneș, în binecuvântata zi de duminică, 9 noiembrie 2014, să avem parte de un regal folcloric de excepție, înscris sub toate canoanele unui veritabil festival-concurs intitulat „țara cântecelor mele" festival ajuns la a IV-a ediție, adresat copiilor de vârstă cuprinsă între 6 și 18 ani. Juriul, având în componența-i veritabili artiști - interpreți ai cântecului popular românesc, nume cunoscute și îndrăgite de largul public iubitor de folclor. Concurenții pe cele trei secțiuni; soliști vocali, soliști instrumentiști, dansuri populare și grupuri vocale, pur și simplu, nu o dată, au ridicat spectatorii în picioare, acordându-le aplauze prelungite la scenă deschisă, ceea ce denotă sârguința debordantă a celor înscriși în concurs având drept mentori: profesori de muzică, instructori - cunoscători de dans, cântec și joc românesc, cei care în pregătirea copiilor au făcut adevărate minuni, văzând frumusețea și acuratețea ponturilor, bătutul tureacului cizmei, purtata cu eleganță a fetelor, repertoriul bogat, având acele trăsături inconfundabile ale cântecului doinit și de joc, totul într-o atmosferă destinsă, în care valoarea interpretativă, autenticitatea repertoriului cântecului tradițional românesc, imaginea scenică, chiar mesajul transmis prin emoția interpretativă a fiecăruia concurent, toate la un loc au devenit barem de concurs. Mai multe despre întâlnirea de la Seleuș am aflat de la prof. Ștefan Costea, pe deasupra realizator de emisiuni folclorice la un post de televiziune local, cel care de fapt a fost principalul organizator, implicându-se încă de la prima ediție a acestui festival, apreciindu-i, nu o dată, seriozitatea, dăruirea, implicarea a tot ce concură la buna desfășurare, cât și calitatea actului cultural, Au venit la Seleuș concurenți din mai multe zone folclorice ale țării, înscriindu-se pe diferite categorii de vârstă și secțiuni; secțiunea soliști vocali, soliști instrumentali, secțiunea soliști instrumentiști, grupuri vocale și dansuri populare. Spre deosebire de celelalte ediții, este prima oară când în concurs este cuprinsă secțiunea de soliști instrumentiști. Un impact aparte l-au avut tinerii dansatori ai ansamblului „Târnava" din comuna Vânători, condus de maestru Neluțu Todoran. Concurenții înscriși pe afișul festivalului au fost cei localnici - satele Daneș, Seleuș, și Criș, de la Sighișoara, Tg.-Mureș, Reghin, Dumbrăveni, Luduș, Cluj, Sibiu, Miercurea Ciuc, Blaj… Toți concurenții au cântat în direct, acompaniați de o orchestră compusă din mai mulți instrumentiști virtuoși, de la Sibiu, Tg.-Mureș, Sighișoara și Reghin, sub bagheta dirijorală condusă de maestrul dirijor Ioan Conțiu. Tot la Seleuș festivalul a avut fericita ocazie să-l aibă ca președinte de onoare al juriului pe Stelian Stoica - directorul Ansamblului „Jidvei România", care este de fapt născut la Seleuș. Președinte executiv al jurului a fost Ciprian Istrate, spunându-ne în scurtul interviu că a fost onorat să aibă această calitate, nu mai demult de două trei săptămâni, la Reghin, a avut privilegiul să fie tot în postura de președinte de juriu la un alt festival. Spunându-ne ca experiență de viață și consacrare, a trecut prin emoțiile acestor concursuri, ca oricare interpret având îndrumători profesori eminenți din zona folclorică. Având cuvinte de laudă la adresa tinerilor concurenți iubitori de folclor, văzând, pe lângă cântecele interpretate, bogăția costumelor populare naționale românești, fiind în prag de seară, chiar pe timpul interviului trecea agale de la pășune ciurda de vaci a satului, dând acel aer molcom și tihnit de peisaj rural ancestral. Știindu-l inițiatorul unui mare moment istoric sărbătorit la Oarba de Mureș în cinstea eroilor căzuți în luptele crâncene și cu jertfe mari în acea parte de țară. Au fost înscriși la secțiunea soliștilor vocali peste 25 de concurenți, ceea ce spune că tinerii vin mânați de multă ardoare spre cântecul popular. Interpreta Maria Butilă și-a deschis inima spre frumos, spunându-ne, la adresa festivalului de la Seleuș, totul a fost la superlativ, având certitudinea că acest concurs „va ajunge departe dacă se păstrează aceeași notă elevată de autenticitate, dacă Ștefan Costea, realizatorul acestui festival maraton, în fiecare an va fi tot atât de pretențios cum a fost și în acest an, va ajunge un concurs mare, la care o să-și dorească și alții să vină". După înmânarea diplomelor de participare, a premiilor, constând în plachete și medalii, important, Trofeul special al festivalului, în urma deliberărilor, a fost acordat de către maestrul Stelian Stoica tânărului saxofonist Călin Alexandru, un copil de o șchioapă, pregătit de prof. instrumentist Adrian Grecu, care la rându-i face parte dintr-o fundație de întrajutorare a copiilor talentați proveniți din familiile cele mai sărace din zona rurală a Sibiului.

Finalul festivalului revenindu-le artiștilor de excepție; îndrăgita, nealcoșe interpretă și realizatoare a unor emisiuni de folclor la radio și tv - Maria Butilă, care a siderat spectatorii cu cântece de voie bună din zona Gurghiului, Robert Târnăveanu - cu a lui colaj de cânt ciobănesc din zona Mărginimii Sibiului, Nicu Poșta - în plină afirmare culegător de folclor de pe Târnava Mare, Grupul vocal „Flori de nalbă" din Daneș, aducând acel iz ardelenesc din zona Târnavelor. A urmat viitoarea doctoriță Larisa Lup, în prezent studentă la Facultatea de Medicină Cluj, Andrea Lepădat - o tânără speranță cu valențe în ceea ce privește deopotriva frumusețe a cântecului ardelenesc cu cea a frumuseții ei, Anca Branea - răscolind suflete în aduceri aminte cu al ei încântător glas, având ca mesaj acel fior purtător de dor doinitor. Și, nu în ultimul rând, perechea sculpturală, parcă veniți de pe Columna dacică a lui Traian, de o frumusețe aparte, a îndrăgiților interpreți mureșeni Ciprian și Mihaela Istrate, cei care atât de duios și cu atâta trăire și dragoste neascunsă își cântă sentimentele ce și le nutresc unul față de altul, dragostea față de copii - vlăstare iubirii eterne, cât și respectul față de cei mai in vârstă, față de părinți, dragostea față, de neam și iubirii de țară, reliefate atât de frumos în cântecele istorice și patriotice, încât la final de recital și-au împletit vocile cu ale spectatorilor într-un cor Dumnezeiesc, înălțător, ca un preambul sărbătorii de suflet întregului neam românesc, Ziua de 1 Decembrie, Ziua Unirii, Ziua Națională a României, înfăptuită de mari oameni iubitori de țară, ce și-au scris atât faptele, cât și numele cu litere de aur în Panteonul propășirii, libertății și nemuririi neamului românesc.

 

Lasă un comentariu