De ce să fim mândri că suntem români și nu alt neam?

În primul rând, pentru România și ai ei români. Cei mai merituoși fiind nu numai cei mai buni, dar și cei mai valoroși și folositori oameni ai lumii. Cu precizarea că dacă în Biblie stă scris că la început a fost cuvântul, atunci în istoria românilor și României ar trebui să stea scris: la început a fost Sarmizegetusa Grădiștei Muncelului din munții Orăștiei și ai țării Hațegului, capitala Daciei preromane!

Vă ofer spre cunoaștere și luare-aminte meritele câtorva astfel de români:

- Anton Pann (n.1796-d.2 nov.1854). În calitatea sa de compozitor de muzică bisericească bizantină descrie, între paginile originalei sale lucrări „Gramatica muzicală", două premiere mondiale, considerate de urmașii săi în arta muzicii ca fiind tot atâtea valoroase „invenții". Așa este noua grafică pentru Cheia Sol, ca și cea pentru transcrierea pe portativ a notelor muzicale, îmbunătățind și simplificând munca compozitorilor și notiștilor în migăloasa notare a orchestrării muzicii simfonice și de operă, precum și a pieselor corale, scrisă pe mai multe voci inegale.

- Paris, toamna anului 1827. Un învățat român scria pe o coală de hârtie albă, „în văzul lumii", cele dintâi fraze, folosind, pentru prima oară în lume, nu pana de gâscă, ci un „dispozitiv" asemănător cu aspectul creionului, având în vârf o peniță din metal, iar în interior un rezervor plin cu cerneală albăstruie. Omul care mânuia ingeniosul și nemaivăzutul dispozitiv de „scriere cursivă, fără întrerupere" era tocmai cel care îl crease cu mintea și cu mâinile sale. Și pentru că trebuia să-i pună un nume, i-a spus stilou, inspirându-se din denumirea stilului țărănesc cu care elevii din satul lui natal scriau, „zgârâind" tăblița din trăistuțele lor cu ABECEDARE. Numele acelui sat de munte era cel al Banilor Bălceștilor de Vâlcea, iar al inventatorului stiloului, Petrache Poenaru, profesor român stabilit o vreme în capitala Franței. A trăit și creat între anii 1799-1875, fiind născut în satul Bălcești, azi Nicolae Bălcescu, din județul Vâlcea;

- Anghel Saligny (n.19 apr.1854, satul Șerbănești-Galați-d.17 iunie 1925, Buc.), inginer, arhitect și constructor român de înalt profesionalism; autor al proiectului și construcției celui mai spectaculos pod feroviar din Europa acelor timpuri. Structura lui metalică, ridicată pe câțiva piloni masivi din beton armat, traversează Brațul Borcea al Dunării în vecinătatea localității Cernavodă, întreaga lucrare inginerească derulându-se în intervalul calendaristic: octombrie1890-septembrie 1895. După trecerea a aproape 120 de ani de la inaugurare, podul are o deschidere maximă de190 de metri și o înălțime liberă de 30 de metri.

-Mihai Eminescu (n.15 ian.1850,Botoșani-d.15 iunie 1889,București), cea mai filosofică, mai melodioasă, mai cuminte și adevărată voce poetică a neamului românesc. Titlurile câtorva dintre ceațiile sale reprezentative: „Luceafărul", „Scrisoarea a III-a", „Epigonii", „Mortua est" și „Sara pe deal".

-Sculptorul Constantin Brâncuși (n.19 feb.1876, satul Hobița,Gorj-d.16 martie 1957, Paris), „părintele" sculpturii moderne universale. Câteva dintre cele mai cunoscute și apreciate opere ale sale: Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu- „Calea Eroilor"- integrând: „Masa tăcerii" (Masa apostolilor neamului), „Poarta sărutului" (Monumentul întregirii neamului) și „Coloana fără sfârșit"(Coloana sacrificiului infinit); „Cumințenia pământului" și „Domnișoara Pogany".

- George Enescu (n.19 aug.1881,Liveni,Suceava-d.4 mai 1955,Paris),compozitor, violonist, pianist, dirijor și pedagog, autor a numeroase opere componistice și interpretative, între care: Poemul Simfonic „Rapsodia română" și opera lirică „Oedip".

- În anul 1929, alăturat denumirii unei științe necunoscute până atunci-cibernetica- învățații lumii vor trece numele unui român. Cel al descoperitorului acelei noi științe. Cea care se va dovedi revoluționară în diverse domenii ale științei și tehnicei moderne. Acel nume era al psihologului-doctor Ștefan Odobleja (n.13 oc.1903, satul Hotulei, azi comuna Valea Izvoarelor, județul Mehedinți - d.4 sept.1978);

- În anul 1916, un medic-fiziolog, românul Nicolae Constantin Păulescu (n.30 oct.1869, București - d.17 iulie 1931, Buc.), după numeroase și dificile studii de laborator, descoperă în organismul uman o substanță pe care o va denumi „pancreanină",în 1922 obținând brevetul de invenție pentru fabricarea acesteia (insulina de mai târziu). Peste numai un an, în capitala Suediei, la Stockholm, Premiul Nobel pentru Medicină este atribuit nu savantului român, cum ar fi fost normal, ci canadianului Ferederick G. Banting și scoțianului John MacLeod. Abia în anul 1969, un vicepreședinte al Fundației Nobel, va oficializa, „verbal", meritele de pionierat ale savantului român în descoperirea insulinei;

- În anul 1910, academicianul-inginer român Henri Marie Coandă (n.7 iunie 1886, București-d.25 nov.1972, Buc.) unul dintre pionierii aviației mondiale, inventează avionul cu reacție, iar 20 de ani mai târziu oficiali-zează efectul fizico-mecanic care îi va purta numele;

-Între anii 1910-1913, un alt pionier al aeronauticii, inginerul-inventator Aurel Vlaicu (n.19 nov.1889,satul Bințiți, azi Aurel Vlaicu-Gioagiu-Hunedoara-d.13 sept.1913,comuna Bănești-Prahova) construiește, în premieră mondială, trei prototipuri originale de aeroplane cu care se desprinde de la sol, fiind cel dintâi constructor din lume care își pilotează propriile avioane. Își va găsi sfârșitul tragic, la vârsta de nici 24 de ani, în încercarea de a traversa Carpații în zbor, prin trecătoarea Văii Prahovei, de la Câmpina și Sinaia în sus, către Predeal și Brașov.

- Dumitru Prunariu (n.27 sept.1952,Brașov), inginer-aviator, primul și singurul cosmonaut român, între 14-22 mai 1981 fiind membru al echipajului navei cosmice sovietice Soiuz-40, condus de colonelul Leonid Popov.

- Nadia Elena Comăneci (n.12 nov. 1961, Onești-Bacău), prima gimnastă din lume care a primit nota zece într-un concurs olimpic: 1976, Montreal-Quebec-Canada, în cadrul căruia a câștigat nu mai puțin de cinci medalii de aur, între care și cea a probei de individual-compus.

Lasă un comentariu