Armonii etnice culturale și culinare

Pe durata reuniunii formațiilor artistice și bucătarilor mai multor etnii trăitoare pe pământ românesc, lucrurile s-au petrecut cam așa, în Piața Mare Medievală a Sibiului: la început s-a auzit cazaciocul rușilor lipoveni stropit cu tradiționala votcă ardeită; a urmat cântecul doinit din fluier și jintița românească cu mămăligă, urmată de un pahar de vin din podgoria ruginie a Jidveiului; când s-a dansat polca săsească s-a servit hencleșul tradițional al văii sibiene a Hârtibaciului, dat cu grișul fiert în lapte, cu gălbenușul oului de curcă și cu smântâna laptelui de bivoliță îndulcită cu miere de albine; când s-a jucat ceardașul secuilor și ceangăilor transilvăneni a apărut gulașul papricat și chirteșul-colac glazurat cu zahăr ars; când s-a jucat sârba sârbească au apărut găluștele cu prune umplute cu miez de nucă prăjit; când s-a cântat turcește, grecește și macedonește, precum în Dobrogea românească, s-a servit chebabul de oaie, rahatul aromat și baclavaua cu nectar; când s-a jucat țigăneasca romilor căldărari din Brateiul Târnavei Mari a apărut tocănița la ceaun din carne de vițel, precum și castraveții covăsiți și înăcriți la soare. Așa, da! Frățietate și armonie multietnică! În cântec, în joc și în port popular. Dar cu băuturi aromate și cu bucate gustoase și frumoase, precum la mama, acasă!

Lasă un comentariu