Presa germană: Hotărăște românește și alege nemțește!
Mândria, disciplina germană și ardelenii
Diaspora: „Vrem să votăm!"
Frankfurten Allgemaine observă că în această „rundă bucureșteană", termeni ca buget, salariu minim, educație-cultură etc. au dispărut, fiind înlocuiți de alții mai accesibili, precum, a fura, a minți, hoție…
În acest context „micul hotz (hoț) cu „mica hotzie" (referitor la plagiatul lui Ponta) își concepe scrisoarea de intenție pentru Cotroceni. Așa după cum a afirmat candidatul la președinție K. Johannis la „Duelul TV" de la B1, toți politicienii germani acuzați de plagiat au fost obligați să părăsească scena politică (doi de calibru Gutenberg - ministrul Apărării, Schawan - ministrul Învățământului).
La antipod este prezentat Klaus Johannis, „un fizician, ca și Angela Merkel, lucru remarcat de cei 15 milioane de români ca nefiind întâmplător". Primarul Sibiului, spune F.A.Z. „nu are la activ niciun scandal de corupție, caz inedit în România, «el tace și face» și este ein «Mann ein Wort». El nu minte, nu fură și este serios!"
Cotidianul german recomandă alegătorului român „Hotărăște românește și alege nemțește".
În aceeași manieră se exprimă și celelalte cotidiane. Printre altele, Die Welt remarcă: „Klaus Johannis nu este un tribun, vorbește cu economie și nu gesticulează, nu caută efecte și își cântărește fiecare cuvânt… În România nu există un asemenea politician și de aceea românii consideră că el este așa fiindcă e neamț, un german-român."
Părerea cotidianului german este că acest „om serios, care a reușit în 10 ani, la Sibiu, să reducă șomajul la zero, să atragă investitorii, să combată corupția, să sprijine învățământul etc. poate să aducă România la nivelul succesului Germaniei".
Să fim totuși realiști. Acest lucru în România este irealizabil. O îmbunătățire esențială a situației poate fi obținută în timp, contând în primul rând pe sprijinul economic acordat de Germania; în această ordine de idei, am înțeles aici ce înseamnă mândria germană. Împreună cu disciplina sunt două elemente de bază, „trăsături ancestrale" ale acestui popor. Din păcate nouă, românilor, ne lipsesc!
Ardelenii noștri înțeleg bine acest lucru. Sașii, șvabii și țipțerii au fost un exemplu în acest sens. Românii ardeleni i-au respectat și au trăit cu ei în bună înțelegere. În țara noastră, România, nu a existat nici „izgonirea nemților", precum în Sudeți, Silezia etc. Au plecat împreună cu alți români din cauza comunismului.
În acest context românii din diaspora asaltează ambasadele care nu sunt în stare să asigure condițiile de vot (3,5 milioane, din care au votat 161.054). E de înțeles furia acestora.
