Prin Ordinul nr.301/11.11. 2014, al prefectului județului Mureș, dr. Vasile-Liviu Oprea, târgurile de animale de pe raza județului Mureș vor fi redeschise, însă pentru mișcarea interjudețeană a animalelor va fi nevoie de aviz din partea DSVA. Proprietarii de animale care se vor deplasa în târguri vor trebui să aibă asupra lor documentele sanitar-veterinare eliberate de medicul veterinar de liberă practică împuternicit. Un alt eveniment care a adus bucurie și speranță pentru fermierii mureșeni, este legat de acordarea primei tranșe din subvențiile pe suprafață acordate prin APIA. Mai amintim și faptul că bunul Dumnezeu a rânduit vreme potrivită pentru executarea în condiții ideale a lucrărilor de recoltat și înființarea culturilor cerealiere de toamnă. Numai cine nu a dorit nu a recoltat porumbul și nu a semănat grâul în epoca optimă. La ora actuală a mai rămas de recoltat sfecla de zahăr, o „cultură de aur" a județului Mureș, pe 3041 de hectare în acest an, din care până la această dată s-a recoltat producția de pe 2.500 de hectare. De felicitat fermierii mureșeni, care au realizat anul acesta în medie 57,5 tone de sfeclă de zahăr/ha. Un record care demonstrează competența profesională a fermierilor și faptul că acolo unde se respectă tehnologia de cultură, rezultatele sunt la fel cu cele din agricultura țărilor cu o agricultură super-intensivă din Uniunea Europeană. Mai amintim și faptul că cei care au realizat producții record la sfecla de zahăr, tot producții mari au obținut și la grâu, porumb, floarea soarelui, soia, asta înseamnă că în agricultura mureșeană se întâmplă ceva frumos, că am reușit să demonstrăm străinilor că am fost și vom rămâne puternici și valoroși în domeniul agriculturii, mai ales că și în exploatațiile pomicole mari s-au obținut producții de peste 50 tone/ha, în țara Mărului chiar și 80-100 tone/ha.
Toate bune și frumoase, singura problemă gravă, nerezolvată de peste două decenii, fără șanse mari de rezolvare nici în viitorul „cincinal", este legată de valorificare. În afară de sfecla de zahăr, rapiță, floarea soarelui, celelalte produse agricole n-au piață de desfacere sigură. Carnea de porc în viu se vinde pe piața liberă din județ la 8 lei/kg, carnea de vițel în viu la 10 lei/kg, cerealele pe piața liberă se vând la 10 lei mierța de grâu (15 kg); porumbul boabe cu 6 lei mierța. Ioan Sfârâiac - agent agricol la Primăria din Râciu, ne-a declarat că în urma redeschiderii târgului de animale se va înregistra o ușoară scădere a prețurilor de pe piața liberă. Ing. Silvia Jude - șef serviciu producție vegetală la DADR Mureș, ne-a relatat că la ora actuală nu există o piață favorabilă pentru producătorii agricoli din județ. Puținii comercianți de cereale cumpără grâul din Mureș cu 0,6 lei/kg, porumbul cu 0,45-0,55 lei/kg, floarea soarelui cu 0,9 lei/kg, rapița s-a vândut cu 1,35-1,4 lei/kg. Dacă comparăm prețurile de la Bursa internațională a cerealelor cu cele de pe piața mureșeană, constatăm că la noi sunt mult mai mici. La Bursa din Paris grâul se cumpără cu 0,73 de lei/kg (euro convertiți în lei); porumbul se cumpără cu 0,64 lei/kg. La Bursa americană din Chicago (în dolari convertiți în lei) grâul se cumpără cu 0,84 lei/kg, iar porumbul cu 0,65 lei/kg. De remarcat și faptul că grâul românesc exportat este de o foarte bună calitate, cu indici de panificație superiori.
Referitor la valorificarea producției pomicole, în acest sector fermierii mureșeni sunt cei care achită taxe și impozite la stat, de circa 9.000 de lei/ha, în timp ce polonezii și ungurii înregistrează beneficii, fiindcă ei nu plătesc TVA. La ora actuală, din fermele pomicole mureșene pleacă mărul spre diverși beneficiari cu prețul de 0,8-l lei/kg, în funcție de soi, calitate, termen de plată, în timp ce se importă masiv mere din Republica Moldova, Polonia și Ungaria, la un preț mediu de 1,3 lei/kg.
Singura soluție în valorificarea producției agricole din România o reprezintă implicarea asociațiilor profesionale în stabilirea legislației și a prețurilor, organizarea de depozite, exporturi etc. Aceste organizații trebuie să fie puternice, bine organizate, deoarece producătorii nu se pot ocupa concomitent de producție și de valorificare. Din partea Guvernului nu există nicio speranță că se va implica în acest domeniu și nici nu este nevoie de o implicare politică.
