Ziua Internațională a BPOC-19 noiembrie 2014 este un prilej pentru lumea întreagă de a trage un semnal de alarmă asupra unei afecțiuni respiratorii cronice severe - boala pulmonară obstructivă cronică (bronșită cronică și emfizemul pulmonar).
Ziua mondială a BPOC nu este o zi de celebrare ci de conștientizare a unei populații cât mai largi asupra pericolului pe care boala îl reprezintă asupra stării de sănătate a pacienților prin îmbolnăvirea plămânului (limitarea fluxului de aer, dificultăți în respirație, scăderea importantă a capacității de efort) cu complicații redutabile la nivelul întregului organism (afectare cardiovasculară, diabet, cancer bronhopulmonar, scăderea masei musculare, osteoporoza, infecții și exacerbări frecvente), cu scăderea calității vieții pacienților, disabilitate și mortalitate precoce.
BPOC are o morbiditate ridicată (peste 210 milioane de pacienți diagnosticați, dar boala este mult subdiagnosticată) și o mortalitate de peste 3 milioane de cazuri/an (OMS desemnează BPOC cu poziția 4 dintre toate cauzele de mortalitate). În România se citează aprox. 1 million de pacienți cu BPOC din care 100.000 se găsesc în faze avansate ce necesită frecvent internare prin exacerbări repetate. Gravitatea deosebită a bolii impune cunoașterea cauzelor des întâlnite (fumatul, poluarea atmosferică și expunerea profesională la pulberi sau substanțe chimice). Fumatul activ și pasiv reprezintă cele mai frecvente cauze de BPOC (90% dintre pacienții cu BPOC provin din rândul fumătorilor). 50% dintre fumătorii cronici cu vârsta peste 45 ani dezvoltă BPOC.
BPOC este o boală evitabilă dacă sunt cunoscuți factorii de risc și dacă se întreprind măsuri de prevenție, depistare precoce și tratament adecvat. Tabagismul cronic (larg răspândit - pandemie tabagică) este considerat cauza cea mai ușor evitabilă de morbiditate și mortalitate. Este o boală cu consecințe notabile asupra aparatului respirator, dar și asupra altor aparate și sisteme.
Principalele simptome ale bolii BPOC sunt lipsa de aer/sufocare mai ales la efort (dispnee), tuse seacă sau mucoasa persistentă, scăderea toleranței la efort, oboseala musculară, respirație zgomotoasă, exacerbări frecvente infecțioase ale bronșitei cronice. În aceste condiții, pacienții trebuie să se prezinte la medicul pneumolog unde se va efectua o investigație funcțională respiratorie - spirometrie care poate confirma diagnosticul de suspiciune și evalua gravitatea bolii. Din păcate, simptomele bolii apar târziu când funcția pulmonară a început să scadă.
Combaterea tabagismului cronic trebuie să fie permanent în atenția personalului sanitar în cadrul acțiunilor de educație sanitară. Campaniile organizate de specialiștii de pneumologie (inclusiv cu ocazia zilei BPOC sau a zilei fără tutun) au rolul important de a atenționa populația asupra factorilor de risc ai BPOC, asupra recunoașterii precoce a simptomelor bolii și astfel de a determina pacienții de a consulta medicul la primele semne de boală.
Boala BPOC este o boală cronică lent progresivă, dar care beneficiază de tratamente complexe pentru diminuarea simptomelor, creșterea calității vieții, prevenirea exacerbărilor și a complicațiilor. Tratamentul BPOC vizează abandonarea fumatului (activ și pasiv) și a expunerii la noxe, tratament inhalator cronic cu bronhodilatatoare diferite și antiinflamatore, reabilitare respiratorie (educație medicală, exercițiu fizic repetat, dieta, optimizarea tratamentului, terapie ocupațională, suport psihologic), oxigenoterapie, ventilație nonivaziva în cazurile grave sau unele intervenții chirurgicale de reducție a emfizemului, vaccinare profilactă antigripală și antipneumococică pentru prevenirea suprainfecțiilor și exacerbărilor infecțioase.
ZiuaBPOC are și un important rol în depistarea precoce a bolii -poate să atragă atenția populației asupra importanței unor investigări periodice ale funcției pulmonare și a consultului periodic efectuat la medicul pneumolog.