Fondul Monetar Internațional și-a revizuit estimările față de creșterea economică în 2014, atât la nivel mondial, cât și în România. De fapt, și-a revizuit în minus prognozele făcute în prima parte a anului. În ceea ce privește țara noastră, în noul raport se susține că va fi o creșterea de 2,4% față de 2,8% cât s-a estimat că va fi, în comunicatul din luna iulie. Cu toate aceste previziuni în minus, guvernanții români sunt prea optimiști susținând, în frunte cu premierul, că România va încheia anul 2014 cu cea mai mare creștere economică în raport cu celelalte 27 de țări ale Uniunii Europene.
De fapt, economia românească, statistic, ba crește, ba scade, după cum le convine celor aflați la putere, cărora le place să se laude precum Tăriceanu, că economia duduie, când de fapt gâfâie, și gâfâie datorită tăierii fondurilor alocate pentru investiții (s-au realizat doar 20 de km de autostradă), ca urmare zeci de mii de SRL-uri au dat faliment dispărând multe locuri de muncă, îngroșând rândurile șomerilor, puterea de cumpărare a populației a scăzut simțitor, iar creșterea economică, câtă va fi în acest an, provine din rezultatele pozitive obținute la exporturi și agricultură. Efecte deosebit de negative asupra mediului de afaceri au avut aplicarea accizei speciale de 7 eurocenți la carburanți și taxa pe stâlp, aplicarea a încă 36 de taxe și impozite noi. Efectul, consumul de carburanți, de energie electrică (barometrul unei economii sănătoase, în ascensiune) și de gaze naturale s-au redus simțitor. Ca urmare, încasările la buget au scăzut, încât cheltuielile social-bugetare s-au acoperit cu tăierea fondurilor de investiții, ajungându-se la efectul negativ arătat mai sus.
Nivelul scăzut al investițiilor publice explică în mare măsură modificarea în minus a prognozelor privind creșterea economică din acest an, ca și modificările repetate asupra prevederilor fiscale care, nu în puține cazuri, pun în încurcătură și pe salariații din domeniul fiscal.
Pentru a se încadra într-un deficit scăzut, Guvernul a apelat la tăierea investițiilor pentru a acoperi cheltuielile bugetare și cele generate de campania electorală prezidențială și eventuala înfăptuire a promisiunilor făcute de Ponta alegătorilor, care nu i-au asigurat ocuparea fotoliului de la Palatul Cotroceni în următorii cinci ani. De fapt, a pierdut pe mâna lui prin alianțele făcute cu UDMR, Vadim, Diaconescu și, nu în ultimul rând, datorită stilului de a guverna, precum și bătăii de joc în care a organizat campania electorală, mai ales a anulării cu bună-știință a dreptului de a vota al multor mii de români din diasporă. Efectul, coalizarea tinerilor din țară cu cei care lucrează în străinătate, care au dat votul contracandidatului, atât în Moldova, cât și în Oltenia (Muntenia), până acum aliații de suflet ai PSD. Promisiunile făcute de Ponta privind reducerea unor taxe pentru anul viitor nu se vor putea împlini dacă nu va inventa alte noi taxe și va majora unele dintre cele existente, precum cele pe terenul agricol, mai ales că CAS plătit de angajatori s-a diminuat cu 5% începând cu 1 octombrie a.c. De unde bani din altă parte, deoarece evoluția economiei nu e cea estimată, mai ales cea a indicatorilor macroeconomici, iar pentru anul 2015 Guvernul s-a angajat față de forurile financiare internaționale și Comisia Europeană să reducă deficitul la 1,4% din PIB. Faptul că premierul (Ministerul Finanțelor) nu a întocmit bugetul României pe anul 2015, până la 15 octombrie cum prevede legea, pe motivul declarat că acesta cade în sarcina noului prim-ministru, nu a lui ca președinte, iată că nu s-a adeverit. Deci, tot el va trebui să facă rapid bugetul pe anul viitor și să-l prezinte în Parlament spre aprobare pentru a-și onora binefacerile promise în campania electorală alegătorilor, deoarece nu mai are nicio o scuză în acest sens, numai printr-o eventuală demisie, care, a spus-o răspicat, că atâta timp cât este susținut de majoritatea parlamentară nu renunță la funcția de premier.
