NOAPTEA SFÂNTULUI ANDREI

Sfântul Apostol Andrei, creștinătorul neamului românesc, este prăznuit de către creștini la data de 30 noiembrie. Noaptea de 29 spre 30 noiembrie, este asociată în tradițiile neamului nostru cu noaptea strigoilor și a farmecelor de dragoste, noapte în care hotarul dintre cele văzute și cele nevăzute dispare și face posibilă îmbinarea beneficului cu maleficul. Bătrânii susțin că, în această noapte, „strigoii"- spiritele celor morți, se plimbă și sunt puși pe rele. De aceea, gospodăriile sunt protejate în această noapte cu ghirlande sau cununi de usturoi, agățate pe la uși și ferestre. În unele zone ale țării, în noaptea de Sf.Andrei se practică împrăștierea prin curți a firimiturilor de pâine, care, se spune, îndestulează strigoii și îi fac să nu își mai dorească să pătrundă în case.

În această noapte, se poate prevedea rodnicia anului viitor, folosind crenguțe de vișin puse în apă. Dacă crenguțele vor înflori până la Crăciun, este semn de bogăție pentru livezi și ogoare. Tot în acest scop, în unele gospodării se seamănă grâu în vase mici, sau se pun la păstrare 12 cepe (un număr egal cu cel al lunilor anului). Dacă grâul va încolți, se arată un an nou rodnic. Cepele care vor încolți vor arăta lunile bogate din an, iar cele care se vor ofili vor indica lunile sărace.

Această noapte poate fi de folos fetelor care își doresc să afle cine le este ursitul. Pentru aceasta, ele apelează la busuioc sau la ulcică. Dacă în noaptea de Sf.Andrei își ascund busuioc sub perna pe care dorm, au toate șansele să viseze chipul celui ursit, iar dacă la miezul nopții se uită în apa neîncepută dintr-o ulcică de lut așezată pe cenușă, în care a scufundat o verighetă, își poate vedea în aceasta jumătatea. În unele zone ale țării, se spune că dacă la miezul nopții o fată se așază goală între două oglinzi, în întuneric și cu câte o lumânare în fiecare mână, își poate vedea astfel perechea.

Fiind o noapte a plimbării duhurilor rele, se spune că acestea pot fi ademenite să dezvăluie identitatea hoților, criminalilor sau locurile în care au avut loc fărădelegi. Pentru aceasta, cei interesați postesc timp de trei zile, după care, se practică un ritual anume cu lumânări, bănuți de argint și apă sfințită, într-un cadru ce definește moartea, cum ar fi un cimitir. Cert este că practicile de acest gen au fost uzate de către strămoși, iar în unele sate se mai practică, dar necesită niște persoane foarte credincioase și cu mintea puternică.

În noaptea aceasta se crede că lupii vorbesc, iar cei care îi ascultă și înțeleg vor afla secrete groaznice, plătind prețul transformării în vârcolaci. Se arată deci o noapte plină de pericole, nu numai pentru oameni, ci și pentru animalele pe care gospodarii le protejează așa cum au învățat din moși-strămoși, cu usturoi frecat de pragurile grajdurilor. În case, gospodinele pun oalele și paharele cu gura în jos, pentru ca strigoii să nu se cuibărească în ele. Începând cu această noapte, femeile nu mai au voie să țeasă și să toarcă, pentru că, odată cu ziua Sfântului Apostol Andrei, va începe perioada sărbătorilor de iarnă.

Numele Sfântului Andrei este drag poporului nostru, fiind purtat, conform statisticilor, de peste 668.000 de români. Ziua Sfântului Andrei a fost decretată drept zi nelucrătoare pentru români, fiind totodată și zi de Sărbătoare Bisericească Națională. Ritualurile din noaptea de Sf.Andrei sunt mai vechi decât creștinismul, datând încă de la sosirea Sfântului în Dacia. Străvechile ritualuri geto-dacice mai însoțesc și astăzi sărbătoarea creștină, conferindu-i culoare. Așadar, faceți în această noapte toate lucrurile după datină, așa încât duhurile rele să vă ocolească și să aveți un an nou mai bun și mai rodnic în toate privințele.

Lasă un comentariu