SAMOILĂ MÂRZA, FOTOGRAFUL UNIRII DE LA 1918

Imaginea evenimentelor de la Alba Iulia, de acum 96 de ani, este comprimată în trei instantanee cu mulțimile venite la Alba Iulia la Marea Adunare Națională și două cu tribunele oficiale. Toate poartă amprenta lui Samoilă Mârza, care și-a câștigat pe bună dreptate renumele de „fotograful Unirii", dar care și-a trăit viața pe panta sărăciei.

Samoilă Mârza din satul Galtiu, aflat la 11 kilometri de Alba Iulia, și-a făcut ucenicia de fotograf la Sibiu. N-a apucat să profeseze prea mult, întrucât a început Primul Război Mondial. Tânărul a fost mobilizat și trimis pe front, ca militar în armata austro-ungară. Mai bine de trei ani, a fost în serviciul topografic și fotografic al armatei. Sfârșitul primei conflagrații mondiale îl găsește pe frontul din Italia. De aici ajunge la Viena. Aici face trei clișee fotografice care surprind sfințirea într-o cazarmă militară a primului steag tricolor al Consiliului Național Român Militar.

Aparatul cu burduf, cărat cu bicicleta la Alba Iulia

A ajuns în satul natal, Galtiu, înainte cu patru zile de Marea Adunare de la Alba Iulia. În dimineața zilei de 1 Decembrie 1918, și-a pus pe bicicletă aparatul cu burduf, trepiedul și clișeele de sticlă și s-a alăturat delegației din satul său. Înainte de a pleca spre Alba Iulia, i-a imortalizat pe tinerii din satul natal, îmbrăcați în straie populare. A ajuns în orașul în care s-a consfințit Unirea, în jurul orei 11.00, pe o vreme mohorâtă. Tânărul de 32 de ani nu a reușit să intre În Sala Unirii, întrucât nu deținea un „credențional", un permis de acces. Autoritățile vremii angajaseră un fotograf german, Bach, care însă nu s-a prezentat. Ca urmare, nu există nicio imagine din Sala Unirii, unde au avut loc dezbaterile delegaților.

Fotografiile lui Mârza, dovada democratică a actului Unirii

Imaginea evenimentelor de acum 96 de ani este comprimată în „trei instantanee cu mulțimile venite la Marea Adunare Națională și două imagini cu tribunele oficiale.

„Importanța fotografiilor este covârșitoare. Sunt singurele realizate atunci, din păcate că n-au fost mai multe, din fericire că le avem și pe acestea, dată fiind importanța evenimentului. Imaginile de masă ne permit să vedem numărul mare de oameni. Ulterior, au fost folosite și pentru a demonstra cât de democratic a fost actul Unirii. În poze se zăresc și pancarte, ceea ce ne ajută să ne dăm seama de unde au venit participanții, din ce sate proveneau", a explicat Tudor Roșu, istoric la Muzeul Național al Unirii.

Clișee vândute din cauza sărăciei

Chiar dacă fotografiile sale au ajuns celebre și dincolo de granițele țării, Samoilă Mârza a trăit aproape de panta sărăciei. O dovadă: timp de aproape 60 de ani a folosit același aparat foto pe care-l avusese și la 1 Decembrie 1918. Din cauza neajunsurilor, și-a vândut multe clișee pe care imortalizase evenimente istorice importante. Nu au ajuns la colecționari sau fotografi, ci au fost distruse, iar sticla a fost folosită la fabricarea unor oglinzi, la modă în epocă. Ultimul său album „Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri" l-a dăruit fostului dictator Nicolae Ceaușescu, în 1966, când a vizitat Alba Iulia.

Mărturii despre mizeria îndurată de cel care și-a câștigat pe bună dreptate renumele de „fotograful Unirii" apar în cartea „Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc", scrisă de Ion Gavrilă Ogoranu. „Din când în când auzeam de departe, hodorogind pe uliță, o bicicletă bătrână și-n curând apărea la noi fotograful Samoilă Mârza, fotograful Unirii de la 1 Decembrie 1918, (...). Ajunsese rău din punct de vedere material, odată cu decăderea meseriei de fotograf. Din „furnizor al curții regale", după ce înainte a avut aceeași calitate ca fotograf al curții imperiale din Viena, a ajuns să-și caute el clienții pentru fotografiat. Cât a mai fost în putere se ducea să mai fotografieze nunțile, botezurile și înmormântările din satele cele mai îndepărtate ale județului. Când n-a mai putut, s-a resemnat în sărăcia lui, se împăcase cu soarta, era blând, trăind în apropierea lui Dumnezeu. Din ce-i mai rămăsese alcătuise albume de fotografii ale Unirii, pe care le-a dăruit multor oameni politici, ultimul, lui Nicolae Ceaușescu atunci când a fost la Alba Iulia. Se pare că unii i-au mulțumit, ultimul nu a schițat un gest de acest fel, dar la faptul că acest om are sau nu ce mânca nu s-a gândit niciunul", scrie Ion Gavrilă Ogoranu în lucrarea citată.

Găsit mort într-o casă dărăpănată

„După un timp, n-a mai venit pe la noi. Soția a întrebat de el, dar nu știa nimeni ce-a făcut; apoi am aflat că a fost găsit într-o burdă rece (casă dărăpănată), mort cine știe de când. După moartea lui, și după ce «geniul Carpaților» ne-a «redat istoria», fotografiile lui Samoilă Mârza au început să aibă trecere, intrând și în manualele școlare. Careva a scos chiar o broșură despre viața și activitatea lui. Dar n-a știut sau i-a fost rușine să scrie că cel care a imortalizat pe vecie Marea Unire de la Alba-Iulia a răbdat mizerie și a murit de foame", se mai spune în cartea „Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc".

Lasă un comentariu