„Fără tăieri de cheltuieli și fără creșteri de taxe, bugetul va ajunge la un deficit de cel puțin de două ori mai mare decât nivelul asumat (de 1,83% din PIB) pentru 2015. Sunt reale promisiunile ferme ale Guvernului că va fi menținută fiscalitatea și vor fi onorate angajamentele? Toate datele susțin contrariul, precizează Diana Zaharia în revista Capital.
De ce? Pentru că Guvernul s-a angajat față de FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană că va avea un deficit bugetar de 1,4% din PIB în 2015. „Pentru a atinge acest nivel, este nevoie de o mișcare a cheltuielilor cu circa 5 miliarde de lei față de 2014". Însă, cum în campania electorală prezidențială premierul Victor Ponta a promis creșterea pensiilor cu 5%, ceea ce înseamnă cheltuieli noi de 2,7 miliarde de lei, iar scăderea contribuțiilor de asigurări sociale (CAS) mai adaugă încă alte 5-6 miliarde de lei, tot la cheltuieli neprevăzute (noi) ale bugetului pe anul viitor ca și un miliard de lei cheltuiți pentru ajutoare sociale, indemnizații promise de premier în aceeași campanie electorală. La acestea se mai adaugă alte 2,5 miliarde de lei cu majorarea cheltuielilor de apărare (suplimentare anulată de delegația FMI, ca și reducerea la 9% a TVA la produsele bio) și încă pe atât cu suplimentarea cheltuielilor pentru cofinanțarea fondurilor europene.
Deci, toate aceste cheltuieli noi enumerate ca și altele neprevăzute, fără acoperire cu venituri certe la buget, adunate se ridică la sume de 15 de miliarde de lei în plus potrivit estimărilor Consiliului Fiscal. De unde vor fi asigurați acești bani a dorit să afle de la Ministerul Finanțelor delegația FMI și a Comisiei Europene aflate la București pentru a discuta cheltuielile cuprinse în bugetul pe 2015? Deocamdată nu există un răspuns cert din partea Ministerului Finanțelor și al Bugetului. Cu toate acestea, premierul susține cu tărie că nu se vor majora taxele și impozitele. Atunci, de unde bani pentru acoperirea acestor cheltuieli (promisiuni care sunt binevenite, mai ales pentru pensionari) nou cuprinse în proiectul de buget pe anul viitor? Mai ales că în recentul raport al Comisiei Europene se arată că pe legislația actuală măsurile de creștere a cheltuielilor ocazionate de promisiunile făcute în campania electorală nu au la bază acte normative, ca urmare, deficitul bugetar, în anul viitor, va fi dublu față de cel asumat (1,4% din PIB) de Guvern, adică 2,8% din PIB.
Ce va face Guvernul pentru a ieși din impas? Așa cum a mai procedat și cu alte ocazii, va recurge la o prognoză umflată a creșterii economice 2,5% și a creșterii colectărilor din taxe, precum și a scăderii evaziunii fiscale și a corupției!?
Un ajutor în suplimentarea încasărilor la buget va veni din menținerea nivelului din 2014 al accizelor, cum a precizat Ioana Petrescu, ministrul Finanțelor, cu toate că acesta ar trebui să fie calculat, conform Codului Fiscal, în vigoare, la cursul de schimb pentru 2015 de 4, 50 lei/euro.
În concluzie, reprezentanții Guvernului și delegația FMI au purtat discuții nu tocmai amiabile, referitor la bugetul pe 2015, mai ales în privința acoperirii găurii de circa 15 de miliarde de lei cauzată de cheltuielile apărute noi ca urmare a promisiunilor făcute de premier în recenta campanie electorală. Astfel, presiunea pe buget este foarte mare, deoarece FMI nu a acceptat improvizații cu privire la acoperirea cheltuielilor suplimentare care să pericliteze încadrarea în deficitul de 1,83% din PIB, în care sens nu se acceptă nici o derogare. Astfel, nu e exclus ca Guvernul actual să amâne acordarea promisiunilor făcute electoratului - pensionari, medici, cadre didactice, asistați sociali - de creștere a veniturilor până când vor fi vremuri mai bune.
Dacă Guvernul se va schimba cu altul al ACL, actualele calcule bugetare vor fi modificate în conformitate cu programul de guvernare al noului executiv.