Filmele de la „Arta", cu personaje fantastice,„Hobbit-ul" și „Al Șaptelea Fiu"... seamănă între ele!

Distribuie pe:

Surprinzător, deși nu mai seamănă absolut deloc cu filmele copilăriei unora dintre noi, cele pentru adolescenți și tineri, dar nu numai, având în vedere că Hobbit-ul ne-a fost recomandat de însuși primarul orașului, domnul Dorin Florea, Primăria „păstorind" cinematograful și datorându-i-se filmele în 3 D ca și cele trei săli (pe care și Marcel Iureș le consideră cele mai frumoase nu numai din țară), la ultima întâlnire informală de sfârșit de an trecut, pe care a ales în mod surprinzător să o facă în cea mai intimă și luxoasă sală a cinematografului), seamănă foarte mult între ele. Fiindcă nu am urmărit niciodată seria „Stăpânul inelelor"..crezând că am depășit demult vârsta, am avut marea surprindere ca Hobbit-ul să îmi placă foarte mult. Elfii, Gnomii, tot felul de ființe fantastice cu nume ciudate, dar foarte sonore, atât cele pozitive, cât și cele negative, atât hobbitul, un personaj la început absolut anost și de neremarcat prin aspect, ca un om mai mic, doar cu urechi mai ascuțite, dar el fiind cel care salvează o lume, nu sunt ele cele mai atrăgătoare, cât efectele speciale și povestea căreia nu avem cum să-i intuim sfârșitul, fiindcă e încă o perpetuă... continuare. Totuși este prea multă violență în aceste filme, uneori și eu tresar, copiii se sperie de-a binelea de cât război și sânge, ură și răzbunare, mesaje agresive poartă aceste filme ale generației noi. Mi-a plăcut foarte mult Înțeleptul din filmul „Hobbitul", nu la fel ca și cel din Al Șaptelea Fiu, unde Jeff Bridges a avut o interpretare exagerată, atât ca voce, cât și ca apariție forțată, îmbătrânit prematur și răgușit, prea puțin credibil, căci nu așa trebuie să arate un „maestru spritual" „guru", ca și Juliane Moore, predestinată pentru rolul vrăjitoarei, exagerat de slabă și cu cu părul prea roșcat, ce se transformă în pasăre de pradă, autorul filmului fiind același ca al înpăimântătoarei Godzilla. Aici recunosc, m-am speriat și mai tare de cât de urâte pot fi unele „animale preistorice". Mesajul pozitiv că acestea sunt ucise, nu e cel mai fericit. Nu știu ce modă este aceasta, dar legendarul King Kong părea mai uman. De aceea, Hobbit-ul mi-a plăcut mai mult decât Al Șaptelea Fiu, unde în loc să se concentreze pe frumusețea tânărului actor care încearcă să salveze o vrăjitoare mai puțin rea, copiii s-au îngrozit de urâțenia și urletele creaturilor de-a dreptul de speriat din filmul celui care a creat altă grozăvie, pe care însă chiar mă bucur că nu am văzut-o, Godzilla. Vă recomand să mergeți la Hobbit-ul, chiar dacă aveți sau nu copii, chiar dacă v-a plăcut sau nu Stăpânul inelelor, fiindcă acest film încununează seria lor, și chiar dacă seamănă cu Al Șaptelea Fiu la aspectul... comercial, este mult mai frumos și mai nobil, chiar și cu mesajul comun, că întotdeauna binele învinge răul... cu mari sacrificii.

Lasă un comentariu