Contradicţii, falsuri, inepţii (I)

Poporul român este, tot mai intens, ţinta celor mai aberante psihoze păgâne proferate în spaţiul public: „Plevuşca"

PAVEL CORUŢ (XVII)

Acest documentar este o replică la trei din cărţile lui Pavel Coruţ: „Mântuirea de după marea rătăcire" (I), „Secretele vârstelor de aur"(II), „Arta succesului la români" (III)!

 

În mintea lui Pavel Coruţ, bântuită de sminteli în cel mai înalt grad, coabitează în chip straniu o mulţime de contradicţii, falsuri, inepţii etc. Iată doar câteva exemple:

Contradicţii

1). După ce lasă impresia că nu ar fi neapărat împotriva Atotputernicului Dumnezeu, cu exprimarea „Nu neg existenţa Divinităţii" (II, pg.45), P.C. se îndoieşte apoi şi întreabă în mod repetat: „Avem vreo probă sigură că Dumnezeu există?" (I, pg.36-37)!

2). Deşi adresează fanilor îndemnul „să credem în adevărata Divinitate" (I, pg.20), P.C. se „răzgândeşte" şi îi „asigură" pe confraţii săi, supra-oameni (divini), de o… incertitudine: „Mă îndoiesc însă de faptul că ne vom putea emancipa şi de sub puterea Divinităţii" (I, pg.22)…

3.) După ce laudă rolul eficient (I, pg.125) al specialiştilor din Psihologie (III, pg.43), P.C. pune la îndoială competenţa unuia din marii specialişti, în optica psihologilor: „Până şi Sigmund Freud a participat la această operă de mistificare a personalităţii faptelor lui Moise" (I, pg.83)…

4). Deşi „Credinţele contrare informaţiilor ştiinţifice corecte", cum spune P.C., „produc cei mari mari monştri" (I, motto), totuşi P.C. se contrazice în alt loc: „Credinţa şi ştiinţa sunt mai puternice decât toate religiile la un loc" (I, pg.431)…

5). După ce P.C. atribuie eronat Bisericii îndemnul către creştini de a nu cerceta lucrurile (I, pg.47), P.C. consideră la fel de eronat că marele propovăduitor Saul, devenit Sf. Ap. Pavel, „dărâmă întreaga construcţie… creştină" fiindcă ar fi zis: „Cercetaţi toate lucrurile şi păstraţi numai ceea ce este adevărat" (I, pg.403), aşa încât, conform marelui Apostol al neamurilor, „Toate să le încercaţi, ţineţi ce este bine" (1Tes. 5, 21)! Înţelesul cuvintelor şi analogia lor sunt, la P.C., deformate!

6). Pe de-o parte, P.C. îL include pe Mântuitorul Hristos în „categoria de luminători trimişi de Cer pentru a deschide noi porţi omenirii… îl constituie… marii revoluţionari ai spiritualităţii şi Credinţei. Câteva nume? Christos…" (III, pg.23), iar pe de altă parte ne spune că Hristos „gândea însă ca un sălbatic în problemele fundamentale ale evoluţiei umane" (I, pg.250)!

Lasă un comentariu