Uniunea Europeană acordă ajutoare alimentare categoriilor sociale defavorizate: pensionari cu pensii sub 400 de lei/lună, şomeri, persoane cu ajutor social de stat. Şi în acest an, pachetele, în greutate de 13 kilograme, conţin făină, paste făinoase, ulei, zahăr, conserve. Aceste ajutoare sunt foarte bine venite pentru populaţia din mediul urban, dar şi pentru cei din mediul rural, în special pentru familiile numeroase de rromi.
Din nefericire, beneficiarii de etnie rromă, fără un venit sigur în această perioadă, familii formate din 6-8 persoane, în loc să-şi hrănească copiii cu alimentele primite, le vând prin sat, la jumătate de preţ. Am întâlnit ţigani care ofereau spre vânzare conserve cu carne de vită la preţul de numai un leu bucata. Cu banii proveniţi din vânzarea alimentelor la colţul străzii îşi cumpără plăcerea de a savura o ţigară fină cu filtru, o cafea de o calitate îndoielnică şi un pahar cu votcă din alcool dublu rafinat. De vină sunt cei care sunt plătiţi să se ocupe de educaţia acestor beneficiari de ajutoare europene, mă refer la funcţionarii din primării, dar şi cetăţenii care le cumpără. Din câte ştiu, în organigrama fiecărei primării există un post de asistent social, printre alte atribuţii şi cu aceea de a instrui beneficiarii de ajutoare sociale. Normal şi sănătos ar fi un avertisment privind interzicerea comercializării acestor alimente, cei care încalcă această prevedere să fie şterşi de pe listele cu beneficiari. Un control inopinat din partea autorităţilor abilitate de lege, privind modul cum sunt folosite alimentele din ajutoarele europene, ar pune capăt unor ilegalităţi grave. La fel de vinovaţi sunt şi cetăţenii români sau maghiari care cumpără zahăr, făină, conserve de la cei care nu se ştiu gospodări.