Va schimba, în bine, „învățământul dual" rata de ocupare a tinerilor în câmpul muncii?

Sigur, viitorul va demonstra dacă acest lucru se va întâmpla. Până, însă, la un răspuns cert cu „Da" sau „Nu", câteva precizări. Din tabloul șocant al muncii - denumit „Al ocupării și al șomajului" - problema cea mai spinoasă o constituie, potrivit analiștilor economici, rata de ocupare a forței de muncă. În planul general, luând în calcul populația între 20 și 64 de ani, conform statisticilor, rata în România este de 58 la sută. Mică, foarte mică. Este la depărtare de 12 puncte procentuale de ținta națională de 70 la sută, stabilită potrivit Strategiei Europa 2020. Extinzând, însă, analiza pe categorii de vârstă, rata de ocupare plutește în necunoscut, fiindcă nu știm cu precizie câți români sunt „ocupați" în țară și câți în câmpul muncii mondial.

O rată relativ bună, urcând chiar peste ținta națională, de 70 la sută din programul pentru 2020, o găsim la categoria de vârstă de 25-54 de ani. Aici rata de ocupare - ne spun statisticile - este de 73,3 la sută. Asta, cu aproximație. Căci este firesc să presupunem că tocmai la această categorie, incluzând persoanele cu cea mai mare putere de muncă, media să fie bună, dar e îmbunătățită de cei plecați afară. La popul opus se află drama multora dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani, de care angajatorii se cam feresc. Cine ajunge în șomaj, la peste 55 de ani, cu greu mai găsește un angajament. De aceea, aici, rata de ocupare este de numai… 39,3 la sută. Celelalte persoane, până la 100 la sută, ce fac, cu ce se ocupă? Tinerii, mai ales?!

Iată, însă, cu referire expresă la tineri, la absolvenții de școli, că Guvernul a adoptat recent noi modificări legislative cu impact asupra sistemului educațional românesc. Între acestea, ministrul Educației Naționale, Sorin Mihai Câmpeanu, apreciază că modificările privind învățământul dual sunt cele mai importante. „Prima din cele cinci modificări ale Legii 1/2011 vizează învățământul dual, ca formă de organizare a învățământului profesional și tehnic. Pentru prima oară - declara ministrul - într-o lege a educației se introduce noțiunea de învățământ dual, ca și forma de pregătire în alternanță: pregătire teoretică, în unitățile de învățământ, cu pregătire practică, în cadrul unității economice. Am urgentat introducerea acestei prevederi, pentru a putea fi aplicabilă în anul școlar 2015-2016."

Concret - adăuga Sorin Mihai Câmpeanu - orele de teorie vor avea loc în cadrul școlilor, iar practica va fi efectuată în cadrul unităților agenților economici interesați, și nu cum se făcea până acum în atelierele de practică ale școlilor sub supravegherea cadrelor didactice. În final, absolvenții vor fi angajați, au locul de muncă asigurat", a concluzionat oficialul ministerului de resort, citat de Agerpres.

Așadar, o măsură salutară. De altfel, viața a demonstrat că oportunitățile există, nu și competență și preocupare. Căci, deși piața forței de muncă are probleme, România ar putea să nu aibă atâția șomeri ca în prezent, nici ca mii și mii de oameni (tineri, mai ales) să-și ia… lumea-n cap, dacă ar fi existat, în decursul anilor, competență și preocupare.

O soluție salvatoare pentru pregătirea forței de muncă din România ar fi și proiectele europene, însă accesarea lor s-a lăsat, prea mult timp, așteptată. Și banii nu sunt puțini, câtă vreme, 4,3 miliarde de euro este valoarea fondurilor structurale pentru dezvoltarea resurselor umane pe care România le-ar fi putut accesa până în anul 2013. Dar 2013 a trecut, iar, deși au fost depuse mii de proiecte europene, nu au trecut de evaluare nici măcar jumătate din ele. Vina o poartă - conform Ministerului Muncii - oamenii care lucrează cu aceste proiecte, cărora le este frică să le avizeze, pentru a evita astfel eventualele explicații date la Curtea de Conturi sau plângeri la DNA.

Însă nici legislația muncii nu este (nu a fost) adaptată la nevoile de dezvoltare și la realitățile economiei românești. Există, încă, numeroase dispoziții lacunare, confuze sau contradictorii, care complică viața angajatorilor și a managerilor de resurse umane și care, nu de puține ori, pun în dificultate instanțele de judecată, în sutele de litigii de muncă, care apar ca urmare a unui cadru de reglementare deficitar, sunt de părere factorii de resort.

Or, toate aceste deficiențe, cât și rigiditatea funcționarilor au făcut ca piața muncii din România să sufere, iar rândurile șomerilor să se îngroașe.

De aceea, se speră că o inițiativă legislativă cum este cea privind învățământul dual va fi de bun augur. Va fi un parteneriat, în urma căruia agenții economici vor asigura locuri de muncă pentru elevii care urmează cursurile școlilor profesionale, cu efecte benefice asupra reducerii șomajului în rândul tinerilor.

Lasă un comentariu