Fibula de la Suseni

Muzeul Judeţean Mureş deţine, din anul 1924, o comoară unică în lume, excepţională, atât prin frumuseţe, cât şi prin modul de păstrare. Întrucât nicăieri în lume nu a mai fost descoperită o asemenea piesă, oamenii de ştiinţă au numit-o Fibula de la Suseni, o fibulă de tip passementerie, varianta Suseni, neputând-o clasifica în niciunul din cele trei tipuri de passementerie existente până în acel moment. Fibula de la Suseni a fost descoperită din întâmplare, în 1924, pe prima terasă a râului Mureş, pe partea dreaptă a râului în comuna Suseni, la Fabrica de cărămizi, de către doi muncitori din localitate. Ea a fost găsită într-un vas ceramic alături de alte obiecte din bronz în majoritate fragmente. Ceea ce a atras atenţia este faptul că, deşi celelalte obiecte din bronz erau afectate de trecerea timpului, Fibula de la Suseni era într-o stare foarte bună de conservare. În 1925, profesorul Aurel Filimon, cel care în 1921 a înfiinţat Muzeul Judeţean Mureş, publică în revista „Dacia" articolul intitulat „Le depot en bronze de Suseni". În articol se spunea faptul că vaza mare care conţinea obiectele de bronz din timpul descoperirii s-a spart şi n-a mai putut fi reconstituită. Comoara se compunea din 91 de piese întregi şi fragmente, iar în inventarul pieselor descoperite pe lângă celebra fibulă figu-rează 8 vârfuri de lance, 10 securi cu dispozitiv de înmănuşare (celturi), din care 5 erau întregi şi 5 fragmente, 14 seceri, 33 de brăţări, 3 fragmente de săbii, alte fibule mai mici etc. Fibula de la Suseni este un unicat în lume, fiind o fibulă de tip passementerie. Sunt piese asemănătoare în Transilvania, nu atât de frumoase, unele întregi, altele fragmentare, mai sunt fibule de tip passementerie şi în Ungaria, Slovacia sau Cehia, dar o astfel de piesă frumos lucrată, intactă şi cu o condiţie de păstrare foarte bună nu mai există. În lume tipul de fibule de passementerie sunt numerotate drept A, B şi C. Fibula de la Suseni este unică şi nu se încadrează în niciunul dintre tipurile existente, fiind numită fibulă de passementerie, varianta Suseni. Fibula de la Suseni se află în colecţia Muzeului Judeţean de Istorie Mureş, fiind de departe cea mai valoroasă piesă şi vedeta acestei colecţii. Ea datează de la sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului respectiv Hallstatt timpuriu sau prima vârstă a fierului (sec.12 î.Hr.). Are o lungime de aproape 23 de cm şi o greutate de 300 grame. Această fibulă este de fapt o podoabă străveche şi era folosită ca accesoriu de îmbrăcăminte, adică se prindea haina cu ea în partea superioară a corpului lângă umăr. Cercetările specialiştilor au scos la iveală faptul că ea nu prezintă urme de folosire. Valoarea ştiinţifică a descoperirii Fibulei de la Suseni a fost apreciată în epocă de către marele arheolog Vasile Pârvan şi de către I. Andrieşescu, directorul Muzeului de Antichităţi din Bucureşti. Descoperirea arheologică deosebit de importantă şi valoroasă a devenit un simbol al judeţului Mureş, figurează pe coperta revistei de istorie a Muzeului Judeţean Mureş „Marisia", pe stema comunei Suseni şi cea a Consiliului Judeţean Mureş. Din anul 2001, Fibula de la Suseni este cea mai valoroasă distincţie oferită de Instituţia Prefectului Mureş unor mari personalităţi locale sau străine care prin activitatea lor au contribuit la propăşirea judeţului nostru.

Lasă un comentariu