În organizarea Despărţământului „Timotei Cipariu" Blaj al ASTREI, a Primăriei şi Consiliului Local Blaj, a filialei Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România, cărora li s-au adăugat numeroase alte instituţii, în calitate de parteneri, dar şi sponsori generoşi, la Centrul de Cultură „Iacob Mureşianu", din inima „micuţei Rome", sâmbătă, 24 ianuarie 2015, a avut loc Festivalul Naţional de Poezie „Ocrotiţi de Eminescu", aflat la cea de a XV-a ediţie.
Rezervat elevilor, manifestarea a cuprins trei momente distincte, pline de consistenţă şi emoţie: concursul de creaţie literară, concursul de recitare din lirica eminesciană şi Colocviul literar „Modernitatea operei lui Eminescu", cu participarea, la acesta din urmă, a unor cunoscuţi scriitori şi oameni de cultură.
Concursurile de creaţie şi recitare au avut dinamica lor, rezultatele acestora fiind publicate separat de acest material. Ceea ce doresc, totuşi, să menţionez este prezenţa, benefică şi încurajatoare, a zeci de concurenţi (la recitare au fost aproape 60, ţinând cont că au fost şi grupuri de recitatori) din judeţele: Alba, Mureş, Sibiu, Maramureş, Cluj, Hunedoara, Dâmboviţa, Prahova, Argeş, Bacău etc. Concursul de recitare, desfăşurat în sala mare de spectacole, a avut şi două momente insolite: un moment muzical, susţinut de elevi de la Şcoala Gimnazială „Toma Cocişiu" din Blaj, coordonaţi de prof. Adriana Butur, şi un moment folcloric (adevărat spectacol în sine), susţinut de Ansamblul „Cununa Agnitei", jud. Sibiu, coordonat de prof. Ioan Sârbu, director al Casei de Cultură „Ilarion Cocişiu" Agnita.
Colocviul s-a desfăşurat în prezenţa unui public avid şi fin cunoscător de cultură, format din elevi, profesori, scriitori, alţi oameni de cultură, iubitori de Cădere în...sus a Luceafărului, cum a spus undeva acad. Mihai Cimpoi. Cuvântul de deschidere l-a avut d-na prof. Silvia Pop, preşedinta Despărţământului ASTRA „Timotei Cipariu" din Blaj, sufletul acţiunii, cea care de ani buni menţine vie flacăra iubirii de Eminescu şi de românism, în general, în orăşelul de la confluenţa Târnavelor. Domnia sa a vorbit şi despre semnificaţia popasului lui Eminescu în locul de unde a răsărit soarele românismului, cum spunea Ion Heliade Rădulescu. Poetul Virgil Todeasă a transmis salutul d-lui primar al municipiului Blaj, Valentin Rotar, citind şi câteva poeme din creaţia proprie. Cuvântul lui Nicolae Băciuţ a fost aşteptat cu interes, acesta ridicându-se la nivelul aşteptărilor, prin multele disponibilităţi cu care l-a înzestrat natura, dar şi felul lui serios, studios, predispus mereu spre lucrurile consistente de cultură. Aşadar, Nicolae Băciuţ, poet, critic literar, publicist, redactor-şef de publicaţie literară (revista „Vatra veche" este în exclusivitate opera lui), editor, organizator de manifestări culturale, director al Direcţiei pentru Cultură Mureş şi, nu în ultimul rând, recitator, îndrăgostit de poezia de calitate, unde Eminescu ocupă un loc de frunte. Spicuiesc câteva puncte de vedere ale acestuia: „Eu nu reprezint Uniunea Scriitorilor. Eu mă reprezint pe mine"; „Nici Eminescu şi nici Blaga nu au fost membri ai U.S."; „Acum e o atmosferă departe de ceea ce trebuie să fie U.S.", făcând, printre altele, referire aluzivă la acordarea Premiului Naţional „Mihai Eminescu" de la Botoşani; „Nu U.S. îţi scrie cărţile."; „Receptarea literaturii şi difuzarea literaturii sunt în scriză"; „Problema e, mai citim? Cum citim? Cât citim?"; „Unele cronici ce apar în reviste dau senzaţia că respectivele cărţi sunt răsfoite, nu citite"; „Critica de actualitate aproape că a dispărut ca gen."; „Din păcate, Eminescu e mai mult citat decât citit"; „Eminescu trebuie citit, fiindcă e un tezaur inepuizabil"; „La Tg.-Mureş am dat de nişte tineri extraordinari, de la Colegiul Naţional «Alexandru Papiu Ilarian», care au iniţiat o petiţie on-line, pentru ca Primăria din Tg.-Mureş să achiziţioneze clădirea fostului han «La Calul alb», locul unde a poposit în oraş Mihai Eminescu, în drumul lui spre Blaj, din iunie 1866, pentru un spaţiu memorial. Ca să fie restituit Eminescu, cel tânăr, tinerilor de azi". Apoi a recitat, cu real talent actoricesc, poezii dedicate lui Eminescu de Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Grigore Vieru, Nicolae Băciuţ (poem propriu), dar şi cunoscutele poeme eminesciene: Glossă, Oda (în metru antic), Kamadeva.
Mioara Pop, director al Bibliotecii Judeţene „Lucian Blaga" din Alba Iulia, a venit încărcată cu daruri, oferind numeroase cărţi pentru premianţii concursurilor literare. Nici informaţiile proaspete şi inedite şi nici cuvintele profunde nu au lipsit. A spus domnia sa: „Am fost la Cernăuţi şi scriitorii de acolo au reuşit să cumpere casa lui Aron Pumnul"; „Am fost la Chişinău şi am aflat că Grigore Vieru a fost înmormântat - ca o dorinţă testamentară - cu cartea deschisă a lui Eminescu pe piept"; „Cine îl iubeşte pe Eminescu, îl iubeşte pe Dumnezeu", citat din Antonie Plămădeală.
Profesoara de Limba şi Literatura română, Valeria Bilţ, inspector şcolar în Maramureş, venită din Tg. Lăpuş în fruntea unei minidelegaţii, a menţionat plastic cum că „Eminescu face parte din A.D.N.-ul românilor", iar Victor Mihalache (Târgovişte) a menţionat că la ora 7 a fost pe Câmpia Libertăţii, că are „cea mai mare colecţie de păpuşi de porţelan, din România", peste 500, citind şi câteva poezii pline de substanţă, din volumele proprii.
Subsemnatul, la rândul meu, am vorbit despre iubirile lui Eminescu, cel „vecinic înamorat", cum spunea I.L.Caragiale, insistând asupra relaţiei sale cu Veronica Micle, singura pe care a iubit-o cu adevărat. Amintesc, pentru prezentul articol, doar două superbe declaraţii de dragoste. Veronica către Eminescu: „...Am să-ţi fac proces că-mi plagiezi dezmierdările". Eminescu către Veronica: „Te-aş acoperi toată cu sărutări, cum argintarii îmbracă cu pietre scumpe Icoana Maicii Domnului...". Am recitat, de asemenea, trei poeme dedicate sfântului preacurat al ghiersului românesc, cum spunea Arghezi despre Eminescu, din cartea mea de versuri „Poporul de proşti versus Eminescu", Ed. Nico, Tg.-Mureş, 2013.
Luminiţa Avram (Ploieşti), Gilu Ionescu (Ploieşti), acesta din urmă a prezentat şi cărţile editate de Casa de Cultură „I.L. Caragiale", Maria Motora (ASTRA Câmpeni), Ligia şi Attila Csiki (Mediaş), Şerban Crina (Cătina, Cluj) Mircea Iustina (Colegiul Militar Alba Iulia), ing. Ilie Frăţilă - primarul comunei Sâncel (jud. Alba) etc. au fost alte personalităţi care au luat cuvântul, exprimându-şi bucuria de a fi la Blaj şi de a-l cinsti pe inegalabilul Eminescu.
Organizatorii (şi amintesc doar trei nume: prof. Silvia Pop, prof. Maria Daniela Pănăzan şi prof. Claudia Oancea-Raica) au acordat diplome jubiliare şi medalii cu tricolor unor personalităţi, care de ani buni sprijină mişcarea ASTRISTĂ blăjană şi nu numai: Mioara Pop (Alba Iulia), Luminiţa Avram (Ploieşti), Mariana Motora (Câmpeni), Nicolae Băciuţ (Tg.-Mureş), Răzvan Ducan (Târnăveni), Daniela Pănăzan (Sibiu), Ilie Frăţilă (Sâncel - Alba), Virgil Todeasă (Alba Iulia). Ana Hinescu, din Blaj, a fost de asemenea un stâlp de nădejde în organizarea şi buna desfăşurare a manifestării.
A fost o zi superbă la Blaj, în inima „României dodoloaţe", dându-i-se EMINULUI ce-i al EMINULUI. Cu toţii, mari şi mici, cunoscuţi sau mai puţin cunoscuţi, femei şi bărbaţi, copii şi tineri, localnici şi nelocalnici, dar români de pretutindeni, cu inimile străpunse de fiorul poeziei, ne-am simţit OCROTIŢI DE EMINESCU!
