Poporul român este, tot mai intens, ținta celor mai aberante psihoze păgâne proferate în spațiul public:
„Plevușca" PAVEL CORUȚ (XIX)
Acest documentar este o replică la trei din cărțile lui Pavel Coruț: „Mântuirea de după marea rătăcire" (I), „Secretele vârstelor de aur"(II), „Arta succesului la români" (III)!
Aproape instantaneu, când văd zbuciumul zadarnic al unor pătimași în a se desfăta cu orice preț în lumea senzorială (omul exterior), fără să le pese că sufletele lor tânjesc după satisfacțiile incomparabile oferite pe veci de Dumnezeu (omul interior), îmi revine în memorie scena în care, în pustia Carantaniei, Hristos a refuzat să i se închine celui rău și, implicit, nu a vrut să se lase amăgit cu promisiunea deșartă că, în schimb, va fi „recompensat" cu strălucirile aparente ale acestei lumi trecătoare. Câți sunt însă dintre noi cei care, urmându-L pe Hristos, întoarcem spatele deșertăciunilor lumii pentru a ne bucura de slava negrăită a Împărăției lui Dumnezeu? Puțini! Restul, îmbulzindu-se într-o goană nebună după vânare de vânt, cu amar ajung și ei cândva să realizeze că „succesul" la care au visat, după „rețete marca Coruț", a fost de fapt o înșelătorie prin care niște șarlatani i-au atras în cursa eșuantă a unei fericiri iluzorii, unde nici bogăția, nici prestigiul, nici succesul, cu ajutor demonic, nu fac laolaltă măcar cât o ceapă degerată, comparativ cu surâsul omului al cărui suflet este împăcat cu sine, cu Dumnezeu și cu cei din jur. Speculând astfel dorința de înavuțire peste noapte a unei societăți traumatizate de lipsurile regimului comunist, stimulate până la dezgust de telenovele care fac apologia unei prosperități pentru care din nefericire mult prea mulți naivi și-au pierdut mințile, Pavel Coruț a început să scrie carte după carte, într-un ritm amețitor, sub masca unui „binefăcător" care își imploră pur și simplu cititorii să fie „fericiți", doar dacă bineînțeles vor urma să îi cumpere cărțile cu „rețetele" lui … luciferice: „Vreți să ajungeți liber, bogat, faimos și fericit ? Vreți să aveți întotdeauna succes în tot ce faceți, începând cu viața sentimentală și terminând cu afacerile ? … Citiți cu atenție această carte (…) Această carte vă scoate din multe nevoi, vă poate feri de mari primejdii, de mari necazuri (…) Trebuie să reușiți în viață … Vă rog …" (III, pg.4-5)! Invocându-le „arta sugestiei" și autosugestiei, din postura de om atotștiutor, P.C. debitează verzi și uscate în serii de cărți de al căror „bine" să ne ferească Dumnezeu: „Către culmile succeselor (Formula fericirii)", „Cartea Creatorilor - sute de rețete pentru făcut bani", „Farmecul feminin - reguli pentru succesul feminin", „Ghidul pensionarilor fericiți", „Clanul învingătorilor - Frăția creatorilor paranormali" etc. Nimeni, indiferent de vârstă și de profesiune, nu „scapă" învățăturilor lui P.C. despre cum anume să aibă un „destin fericit" (II, pg. 609), să trăiască o „viață mai lungă de 100 de ani" (II, pg. 693) și, normal, cum să… întinerească (II, pg. 589), prin „secretarea hormonului tinereții" (II, pg.17), până la vârsta „la care vreți să întineriți" (II, pg. 598)!
Desigur că, judecând după numărul mare de cărți care i s-au cumpărat lui Pavel Coruț, s-au găsit destui cititori români care să îi accepte elucubrațiile, perorate după „modelul" inaugurat de un alt „guru", în S.U.A. („Cum să ai 100 de ani și să te bucuri de ei a făcut vâlvă prin America anilor "70. Nu mai știm ce s-a întâmplat cu eroul ei de după vârsta de 90 de ani (el calculase că va trăi 250 de ani" (II, pg.594)! Da, stimați cititori, nu este o glumă: să îți „calculezi" că ajungi la 250 de ani sau să scrii o carte despre cum este viața la 100 de ani, când tu abia ai 90, ne lămurește definitiv în ce hal a ajuns cu luciditatea și el și cei care cred în el!
În sfârșit, ca să vedem mai exact până unde pot credulii să se avânte, în labirintul absurd al amăgirii, vă prezint „exercițiul lui Coruț de întinerire - o „formulă" care „combină autosugestia mentală cu pase energetice folosite în yoga" (II, pg.594), cu mențiunea ilară că totuși „exercițiul este destinat oamenilor din civilizația rațională… nu al universului imaginat de yoghini" (II, pg.596). Halal „civilizație rațională", dacă promotorii ei pretind că învățătura lor este preluată din yoga, dar nu sunt yoghini, deși cred în „înțelepciunea reîncarnării" (III, pg.115)! Este treaba lor, dacă țin morțiș să creadă bazaconia că provin din nu știu ce reptile sau pomi sau fructe, însă problema gravă este că „ritualul" promovat de „gurul" P.C. îi duce direct în iad pe mulți neavizați care devin „cursanți" pentru „mai mult de un an"… Acolo, ei „învață" că nu au „nevoie de lumânări" (II, pg. 596), ci doar de „un sfert de oră… de autosugestie (ca o rugăciune)" (III, pg. 77), în fiecare dimineață și seară, „singurul mijloc tehnic" necesar fiind „un banal șirag de 20 de mărgele (sau o sfoară cu 20 de noduri) care ne vor ajuta să repetăm formula" (III, pg. 76), dar și de „o fotografie reușită din perioada la care vreți să întineriți (să nu fi suferit necazuri mari)" (II, pg. 598)! Privind numai la fotografie, „cursantul" repetă „formula de autosugestie", ca și „cum ar fi împlinită" cererea: „organismul meu, numele și prenumele, s-a regenerat și a întinerit atingând capacitățile psihice și fizice de la vârsta de 30 de ani" (II, pg. 600)! Sau altă formulă: „Eu, numele și prenumele, voi trăi sănătos, activ și fericit mai mult de 100 de ani, îndeplinind toate scopurile din această agendă" (II, pg. 244)! Ca adepții lui P.C. să înțeleagă și mai bine cât sunt de manipulați, ar trebui să mediteze cum de este posibil ca acesta să ofere „rețete de succes" celor ce vor să vorbească electoratului (III, pg. 331) și „să organizeze campanii electorale" (III, pg. 353), când el și-a înființat un partid politic care a ieșit șifonat din alegerile anului 2000, ulterior fiind desființat! Oameni buni, treziți-vă la realitate!