Am asistat cu toții, în cursul lunii martie a anului 2014, cum „aleșii" națiunii au realizat o nouă înțelegere politică cu extremismul maghiar. Nu este un fenomen neobișnuit al autointitulatei „clase politice" românești să facă asemenea înțelegeri pentru a rămâne la putere, în defavoarea interesului nostru național, al Statului Național Unitar Român. Nu facem un inventar, o statistică a participărilor la „guvernare" a u.d.m.r. ori o analiză profundă a compromisurilor majore și inutile ale menționatei noastre „clase politice" în fața u.d.m.r. Sunt destui „analiști" politici care se ocupă cu așa ceva. Nu avem în vedere nicio analiză a U.D.M.R., această uniune etnică fiind excelent prezentată, descrisă cu profesionalism, de către foarte documentatul scriitor Radu Theodoru - Urmașii lui Attila, Ed. Miracol, 2000 - și de către dl profesor univ. dr. Petre țurlea în lucrarea domniei sale U.D.M.R. și societatea românească, unde se arată, pe bază de documente, pe experiența sa de parlamentar, nimic nerămânând neacoperit cu afirmații solide, bine documentate, acesta fiind subiectul lucrării domnului profesor Petrețurlea: care sunt originile, care a fost modul de constituire și, mai ales, care este scopul final al acestei formațiuni etnice. O nouă alianță cu această structură etnică (?!), ce acționează ca partid politic (!?), ne dă convingerea fermă că nimic din trecutul istoriei naționale, în strânsă relație cu Statul maghiar, cu descendenții nobilimii maghiare, cu extremismul maghiar de „ieri" și de „azi", în spiritul faptelor de „vitejie" ale horthyștilor, ale înaintașilor și ale urmașilor lor din Ardeal, mai ales în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, nimic din trecutul și prezentul acestei formațiuni etnice nu a ajuns la urechile faimoasei noastre „clase politice"; sau dacă da, atunci își permite să nu țină seama de toate acestea. Schimbul partenerilor politici, înlocuirea unora cu alții în timpul guvernării, ne sunt prezentate ca „un exercițiu democratic" sub „girul" discret și vădit al „servanților" Uniunii Europene ori ai „marii democrații" de peste Ocean, învăluindu-ne cu „argumentul" că așa se poate „stabiliza politic" țara.
Privind atent asupra modului în care această formațiune etnică a acționat și acționează pe teritoriul național al Statului român, considerăm că atitudinea așa-zisei „clase politice" este una, folosind un termen elegant, total iresponsabilă. Termenul cel mai adecvat al acestei atitudini, în atari situații, este acela de complice al U.D.M.R., în sensul cel mai larg definit de dreptul penal românesc, la disoluția Statului Național Unitar Român. Lucrarea distinsului profesor univ. dr. Petre țurlea, - la care ne vom referi în continuare -, începe ca un manual de școală, unde locul principal este destinat definiției materiei ce urmează a fi studiată: „Uniunea Democrată Maghiară din România este singura formațiune etnică din țara noastră, având idei și activitate naționalist șovină, rasistă, extremistă, iar ca țel final distrugerea Statului național unitar român". Și cu această definiție a rezumat rațiunea ei de a fi. Evident, lucrarea este necunoscută politicienilor noștri, cum necunoscute sunt acestora multe lucrări apărute în librării și biblioteci, bine documentate și care tratează același subiect - U.D.M.R.-, cum necunoscute sunt și atitudinile ostile Statului Național Unitar Român. La „definiția" domnului profesor țurlea obiectăm asupra folosirii incorecte a conceptului de naționalism în „combinație" cu șovinismul. Naționalismul este un sentiment cu totul nobil și nu are sens negativ. Extremismul promovat de lideri ai U.D.M.R., de la înființare și până în prezent, este șovin și revizionist. Folosirea deliberat incorectă a conceptului de naționalism, alături de celelalte atribute negative este promovată tocmai pentru a se deturna sensul corect, pozitiv, al naționalismului. Această folosire incorectă o întâlnim la generațiile noi, chiar și la cele mai vechi, căci ea le-a fost inoculată/indusă de o propagandă ostilă în atâția zeci de ani împotriva naționalismului.
(va urma)
