„Știință și... Religie"

Distribuie pe:

PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE

„Un Dumnezeu fără suveranitate, fără providență și fără scop în operele Sale, nu ar fi decât destinul sau natura. Or dintr-o necesitate metafizică oarbă, care este pretutindeni și totdeauna aceeași, nu s-ar putea naște nici o variațiune. Toată această diversitate de lucruri, creată după locuri, după timpuri, care constituie ordinea și viața universului, n-a putut să fie reprodusă decât prin cugetarea și voința unei ființe, care în mod necesar este existența însăși prin sine însăși. NOI AVEM PE MOISI, PE PROFEțI, ȘI APOSTOLI, CHIAR ȘI PE IISUS HRISTOS. DACĂ NU NE ÎNTOVĂRĂȘIM CU EI SUNTEM TOT AȘA NEVREDNICI DE IERTARE PRECUM AU FOST ȘI IUDEII".

Newton (1642-1727) „Din principiile sale matematice", vestit matematician, astronom englez

***

„O altă cauză a credinței în EXISTENȚA LUI DUMNEZEU, care ține de rațiune, iar nu de sentimente, mă impresionează prin greutatea sa. Ea provine din extrema dificultate - sau mai bine zis din imposibilitatea - de a concepe acest imens și prodicios Univers, cuprinzând omul și facultatea sa de a privi în viitor, ca pe rezultatul unui destin și al unei necesități oarbe. Cugetând astfel, mă simt nevoit să ADMIT O CAUZĂ PRIMARĂ CU UN SPIRIT INTELIGENT, ANALOG ÎNTR-O OARECARE MĂSURĂ CU CEL AL OMULUI, ȘI MERIT NUMIREA DE DEIST".

Charles Darwin, „La vie et la correspondance de Charles Darwin par De Varigny", Ed. Reinwald, Paris, 1888, pag. 363

***

„CRISTOS A ÎNVIAT DIN MORȚI,

CU CETELE SFINTE,

CU MOARTEA PE MOARTE CĂLCÂND-O,

LUMINA DUCÂND-O

CÂNTÂND ALELUIA!"

Mihai Eminescu (1850 -1889), „Poet nepereche" „Poezii postume", Minerva, 1902, pag. 7-8

1001 CUGETĂRI"

Lasă un comentariu