Atributul

Atributul și propoziția atributivă sunt singurele dependente de substantiv sau de substitutele acestora (pronume, numeral sau orice parte de vorbire substantivată, prin articulare). Criteriul de clasificare al atributelor constă într-unul morfologic (este singura parte de propoziție în clasificarea căreia se aplică acest criteriu). Atributele adjectivale și substantivale, care au fost prezentate săptămâna trecută, sunt de mai mare frecvență decât atributele pronominale, verbale, adverbiale și interjecționale.

Întrucât pronumele înlocuiește substantivul, tipurile atributului pronominal sunt identice cu cele ale atributului exprimat prin substantive la cazurile acuzativ, genitiv, dativ și mai rar la nominativ (apoziția).

În limba latină, pronumele la cazul genitiv era tradus însoțit de prepoziții, care în limba română se construiesc cu acuzativul: memoria vestri (amintirea despre voi), nemo vestrum (nimeni dintre voi - exprimând o valoare partitivă).

Tot cu valoare partitivă, pronumele în cazul acuzativ este folosit și în exemplele: „Laude și îngroziri de aste, am mai auzit noi și tot nu ne-am spăriet" (C. Negruzzi)

Textul reprodus din C. Negruzzi conține și variante fonetice arhaice. În exemplul: „Ziseră râzând doi dintre ei" (Delavrancea), regentul atributului pronominal aflat la cazul acuzativ este un substitut al substantivului, un numeral. Valoarea partitivă este susținută și de prepoziția dintre.

În textul preluat din Mihail Sadoveanu „Ciudate deasemeni pentru un savant ca el mi se păreau efuziunile lui lirice" (ce fel de savant - ca el, atribut pronominal prepozițional). În text, întâlnim și un atribut pronominal genitival, lui: ale cui efuziuni, ca să ne oprim doar la atributele pronominale.

O modificare în text: înlocuirea atributului pronominal genitival cu forma posesivă sale ar avea drept consecință schimbarea tipului de atribut din cel pronominal, în atribut adjectival și prin urmare a valorii morfologice și a cazului, deoarece acordul cu substantivul „efuziunile" presupune cazul nominativ. Întrebarea: ale cui efuziuni? Ne-ar duce, desigur, pe o cale eronată, considerând că adjectivul sale ar fi la cazul genitiv. Apelăm, prin urmare, la întrebările care? ce fel de? E o greșeală frecvent întâlnită în practica analizei gramaticale, când se confundă sensul lexical cu cel gramatical. De fapt, ca pronume ale sale, înlocuiește numele obiectului posedat „efuziunile" și numele posesorului (el: savant). Folosindu-l ca element determinativ, sale are valoare adjectivală, obligatoriu fiind acordul, ca al oricărui adjectiv. Numai diferențiind cele două elemente care intră în definiția pronumelui posesiv (posesor și obiect posedat) putem înțelege tipul atributului și evitarea alunecării în alte greșeli, cum ar fi stabilirea cazului. Sunt aspecte gramaticale care au ca răsunet în „Am știut totul!" Am făcut diferența între atributul pronominal exprimat prin pronume personal, care nu devine niciodată adjectiv și atributul exprimat prin pronume posesiv (sfaturile alor săi) și cel adjectival (sfaturile sale). Nu mai reluăm explicația, dar ne permitem să felicităm pe cei 5-10 elevi de clasa a VIII-a care au luat nota 10 (zece), la testarea națională, anul trecut.

Mi-aș permite să fac o comparație cu „încercările" la care sunt supuse personajele basmelor, dar și noi pentru că fiecare ne trăim „basmul" nostru și la o retrospectivă a vieții ne dăm seama care a fost încercarea esențială, cea pe care, trecând-o, am simțit nota premiantului.

Pe săptămâna viitoare, tot cu atributul pronominal, dar, poate, și cu cel verbal, adverbial și interjecțional.

Lasă un comentariu