Ilustrate decupate din tabloul intitulat „România pitorească"

Distribuie pe:

Între valea Oltului și defileul Jiului, de o parte și de alta a Carpaților Meridionali, se înalță șase mari masive muntoase. Pe partea sudică: Lotrul (Șteflești), Parângul și Căpățâna; iar pe cea nordică: Cindrelul, Șureanu și Latorița, în acest ultim imens chenar de bogății și frumuseți naturale aflându-se nu numai vestita Mărginime a Sibiului, dar și capitala Daciei, Sarmizegetusa Regia.

Se spune că inițial mărginenii au întemeiat doar cinci așezări țărănești: Fântânele (Cacova), Sibiel, Vale, Săliște și Galeș, după care, cam prin secolul al XIII-lea, au adăugat satul Tilișca cu a lui vestită Cetate Dacică, împreună alcătuind „țara Almașului", devenită, vreme de aproape 150 de ani, feuda unor domni ai țării Românești. Tot așa cum pe Târnave, între Jidvei-Cetatea de Baltă-Boian și Bazna, se aflau posesiunile de sate, pământuri, păduri, vii și livezi ale măritului domnitor moldovean Ștefan cel Mare și Sfânt și ale fiului său moștenitor, Petru Rareș.

Între timp, Mărginimea Sibiului mereu și-a extins perimetrul construit prin zidirea satelor Boița, Tălmăcel, Sadu, Râul Sadului, Sădurel, Rășinari, Poplaca, Gura Râului, Orlat, Rod, Poiana Sibiului și Jina. Iar când pe vremea Imperiului Habsburgic românii ardeleni erau forțați să treacă de la ortodoxie la catolicism, mulți dintre mărgineni și-au luat carele, vitele și oile și au trecut pe cealaltă parte a munților, întemeind sate precum Vaideenii și Băbenii de Vâlcea, Corbii de Piatră și Galeșul de Argeș, ca și Novacii de Gorj. Păstrându-și graiul ardelenesc, câtecele, jocurile și hainele românești, solii acestor sate vin, toamnă de toamnă, la Festivalul Folcloric „Sus pe Muntele din Jina", iar în a patra zi a Crăciunului la „Întâlnirea Junilor" de la Săliște. Și e atât de frumos și plăcut încât nu știi ce să alegi din 1001 de ilustrate colorate!

Lasă un comentariu