„Trăim vremuri în care valurile necredinței și ale necuviinței, ale neorânduielii biciuiesc biata omenire din pricină că ne-am îndepărtat de Dumnezeu și de mântuitoarea Sa lege. Pe multe rele pe care ni le-au pricinuit și ni le pricinuiesc păcatele noastre, diavolul, cu uneltele sale, ereticii și necredincioșii, se străduiesc să întunece orizontul curat al Ortodoxiei, adică să strice și să schimbe autoritatea Sfintei Scripturi și a Sfintei noastre Tradiții cu învățături omenești și eretice. Trăim vremuri rele, viclene și apocaliptice și singurul care poate să ajute și să mântuiască pe om este Dumnezeu, împreună cu Sfânta Sa Biserică, care continuă în lume lucrarea apostolească a Domnului nostru Iisus Hristos".
Stylianos Kementzetzidis - „Cuvânt către creștinii din România", scriitor, editor
***
„CINE VREA SĂ FACĂ CONCURENȚĂ LUI DUMNEZEU ȘI SĂ CREEZE PERSONAJE, ALĂTURI DE CELE DIN NATURĂ, TREBUIE SĂ SCRIE CÂT MAI CONCRET. EL TREBUIE SĂ AIBĂ STIL PRIN CARE SĂ DEA CONCRETUL, ADEVĂRUL, SĂ-L INDIVIDUALIZEZE".
Garabet Ibrăileanu (1871-1936), critic, istoric literar, eseist, pedagog, redactor literar, romancier român. Frecventează la Universitatea din Iași cursurile Facultății de Filosofie, Istorie și Literatură. Este unul dintre cele mai influente personalități din literatura română a primelor decenii din sec. al XX-lea, teoretician, promotor al criticii literare științifice (direcția poporanistă), creator literar, profesor de istoria literaturii române la Universitatea
din Iași, principalul redactor al Revistei Viața Românească. Sub pseudonimul Cezar Vraja, pe care avea să-l folosească cu intermitențe, toată viața, debutează în paginile revistei Școala nouă cu articole, versuri, proză, cugetări, traduceri. Membru post mortem al Academiei Române.
***
„FRUMOS E OMUL, DOAMNE, CU INIMA CURATĂ, CU FLOAREA CONȘTIINțEI DE CRIME NEPĂTATĂ, SINCER, NEFĂțARNIC".
Andrei Mureșanu (1816-1863), poet și revoluționar din Transilvania. A studiat filosofia și teologia la Blaj, lucrând apoi ca profesor la Brașov. A început să publice poezie în revista Foaie pentru minte, inimă și literatură. A fost printre conducătorii Revoluției din 1848, participând în delegația Brașovului la Adunarea de la Blaj din mai 1848. Poemul său „Un răsunet", scris la Brașov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios (Din sânul maicii mele), poem devenit ulterior „DEȘTEAPTĂ-TE ROMÂNE", a devemit imn revoluționar - fiind numit de Nicolae Bălcescu „Marseilleza românilor". În anul 1990 „Deșteaptă-te române a devenit imnul de stat al României.
„1001 CUGETĂRI"
