Un paradox? A crescut economia, s-a accentuat sărăcia!

Distribuie pe:

Toate statisticile și datele (raportările) oficiale ale guvernanților ne spun, periodic, că economia este în creștere, că exporturile, mai ales, au bătut recordul, anul trecut. Dar și în ultimii trei ani.

Întrebarea este: oare pentru cine a crescut (dacă a crescut!) economia? Pentru cei 1.000 de milionari în euro și miliardari (doi la număr!) de care vorbeau unii politicieni? S-a regăsit plusul de creștere economică - chiar în 2008, România a produs în trimestrul I mai mult decât în întregul an 2000! - în buzunarele românilor? În nici un caz. S-a regăsit în averile marilor corupți. Faptul că la bilanțul activității DNA, șefa instituției, Laura Codruța Kovesi (41 de ani) spunea că „hotărârile judecătorești rămase definitive în cauzele DNA, în anul 2014, au inclus confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă de 310.000.000 euro, de trei ori mai mult decât în anul 2013", arată dimensiunea corupției și cine a „beneficiat" de așa-zisa creștere economică. Dacă această sumă - se spunea la bilanț - ar fi efectiv executată, ar putea fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plătește medicilor din România într-un an. Drept care, atât Kovesi, cât și președintele Iohannis - prezent la bilanț - au cerut ferm instituțiilor statului confiscarea averilor marilor corupți! „Recuperarea prejudiciilor - atrăgea atenția Klaus Iohannis - este obligatorie, nu opțională".

Veți spune, bine, bine, banii nu au ajuns la oameni (ci, pe la marii corupți!), dar se regăsesc în investițiile în infrastructură, în cercetare, învățământ și sănătate. Nimic mai fals, câtă vreme, viața de zi cu zi ne demonstrează contrariul. Oficial, explicația este alta. Faptul că această (prezumtivă) creștere nu se regăsește și într-o creștere corespunzătoare a puterii de cumpărare demonstrează, în ciuda afirmațiilor mai tuturor guvernelor postdecembriste, inclusiv a celui actual, că ea (creșterea) nu a fost indusă nici de retehnologizarea economiei românești, ci de exportul unor produse și servicii cu valoare adăugată mică sau cel mult medie și de consumul masiv de bunuri importate achiziționate, într-o mare măsură, cu bani trimiși de muncitorii români din străinătate.

Or, abandonarea investițiilor - amânate sau stopate și din cauza climatului politic tensionat, dar și pentru că banii n-au ajuns acolo unde trebuie, ci la marii corupți - este cu atât mai gravă, pentru că numai introducerea unor tehnologii avansate poate aduce modificări semnificative în structura comerțului exterior, se poate mări productivitatea muncii la nivel național, dar și crearea de noi locuri de muncă. Iar fără îndeplinirea acestor condiții a fost imposibilă creșterea reală a salariilor, a pensiilor. În schimb, în numai 10 ani, numărul milionarilor și miliardarilor în euro s-a…triplat.

Cum au apărut aceștia, ca ciupercile după ploaie, dacă productivitatea muncii, structura comerțului exterior, n-a permis acest lucru? Cum? Prin devalizarea banului public!

La ședința de bilanț a DNA, ministrul justiției, Robert Cazanciuc, declara, printre altele, că „România nu a dus lipsă de legi, ci de instituții puternice care să le aplice pentru toți, fără părtinire și fără imunități; că, până la sfârșitul lunii martie, Ministerul Justiției va construi cadrul normativ necesar înființării unei agenții specializate în gestionarea bunurilor sechestrate și confiscate în procedura penală, specialiști din cadrul ANAF fiind deja detașați la minister pentru a lucra la acest proiect". Măsură absolut necesară, câtă vreme recuperarea prejudiciilor din dosare - se arăta la bilanț - se dovedește extrem de greu de realizat.

În prezent, sumele care intră în bugetul de stat sunt undeva între 5 și 8% din cele dispuse de judecători. La această concluzie au ajuns mai mulți magistrați și oficiali ai statului care au participat, în decembrie 2014, la conferința „Cât recuperăm din bunurile provenite din infracțiuni", organizată de ambasada Marii Britanii și Expert Forum.

Dar, vorba românului: mai bine mai târziu, decât niciodată. Or, se vede treaba că acest „mai târziu" a sosit în 2014, când numărul dosarelor soluționate a fost peste 4.100, cel mai mare de la înființarea DNA, iar la sfârșitul lui 2014, mai erau de soluționat alte 5.000 cauze, conform Laurei Codruța Kovesi. Încă o dovadă a dimensiunii corupției din România!

Lasă un comentariu