Cercetătorii australieni de la Universitatea Deakin, citați de descopera.ro, susțin că grăsimea ar trebui considerată al șaselea gust primar, pe lângă dulce, sărat, acru, amar și umami (cuvânt japonez pentru delicios, cu referire la gustul intens, savuros, oferit de glutamați - săruri ale aminoacidului glutamic, care se găsește în mod natural în multe alimente, precum carnea, peștele, legumele și lactatele).
„Dovezile pe care le avem acum sunt clare și îndeajuns de copleșitoare pentru a numi grăsimea un gust primar. În ciuda faptului că grăsimea a fost catalogată drept un gust încă din anul 330, înaintea erei noastre, de către Aristotel, în timpurile moderne, a fost asociată cu textura, eliberarea de arome și proprietățile termice ale mâncării, și nu cu simțul gustului. Pentru foarte mult timp, doar patru gusturi primare au fost luate în considerare, iar umami a fost acceptat abia în 2002.
Desigur, pentru ca grăsimea să fie considerată un gust, trebuie să îndeplinească cinci criterii, care includ și condiția ca limba să aibă receptori pentru detectarea acizilor grași, ceea ce este adevărat. Descoperirea noastră este utilă în lupta împotriva obezității la nivel mondial.
Studiul nostru, efectuat pe 500 de voluntari, timp de mai mulți ani, a arătat că oamenii care sunt sensibili la gustul grăsimii mănâncă mai puțin. Astfel, trebuie să punem mult mai multă grăsime în testele pe care le efectuăm pe oameni obezi și supraponderali pentru ca aceștia să o poată identifica, comparativ cu cazul persoanelor cu o greutate normală. Această relație cu dieta este foarte importantă pentru combaterea obezității", explică specialiștii australieni.