Cineva spunea că sărăcia este inamicul absolut al libertății. Poți avea libertatea opțiunii, a exprimării, dar mai devreme sau mai târziu îți vei da seama că libertatea este importantă doar în momentul în care dispui de resursele necesare pentru a trăi. Din păcate, după realități și iluzii, după creștere economică și credite cu buletinul, după speranțe, după aderare, după călătorii fără vize și mașini second hand, amenințarea sărăciei se reconturează acum pentru foarte mulți dintre români și nu numai…
Așa a apărut euroscepticismul. Căci, dacă în 2004, scorul de încredere în Uniunea Europeană, conform primului raport Eurobarometru pentru România, era de 74%, în prezent acest scor a scăzut la mai puțin de jumătate. Or, în aceste condiții, a discuta acum despre noi cedări de suveranitate la nivelul Uniunii Europene înseamnă a răsuci cuțitul în rană!
La întrebarea cine plătește pentru criză, pentru austeritate, pentru șomaj, pentru dramele de familie?, un analist răspunde astfel: „Evident, nu turcul plătește, pentru că Turcia nu este acceptată în Uniunea Europeană. Au plătit, într-o anumită măsură, românii, pentru care puterea de cumpărare, prin raportare la ceilalți cetățeni europeni, a scăzut și pentru care lipsa de perspective generează, deocamdată, un grad ridicat de neîncredere în calea europeană".
