Obișnuiți, excesiv, doar cu „perlele" elevilor de la bacalaureat, culese an de an, ale acelor inși care, în cei doisprezece ani, nu s-au obosit să învețe un vers din poezia lui Bacovia, care cred că pot trece prin școală precum gâsca prin apă, zilnic bătuți la cap, de mass-media, cu vânturatul mare număr de analfabeți, mereu în creștere,îngrijorați de abandonul școlar, tot mai îngrijorător, de numărul tot mai mic al fiilor de țărani, acel „aur al satelor", care tot mai greu ajung în școlile înalte, românii află, tot mai rar, tocmai de acele excepții ale învățământului nostru de azi! Pentru că noua generație are vârfurile ei, neglijate, din păcate, uneori premeditat și cu rea-intenție. E bine, zic unii, să fie văzute, în România de azi, doar negrul, doar urâtul, doar griul, doar posomorâtul și eșecul, nu și părțile luminoase, atâtea câte ele sunt, ale unei realități românești. E un mare păcat să se arunce, odată cu apa din copaie, și copilul!
Există acei elevi și studenți excepționali, acei copii dăruiți și binecuvântați de Domnul, înzestrați cu acel talent, talantul dat de Dumnezeu, pentru a-l folosi pentru acel bine comun, cu profesori excelent pregătiți, interesați, cu gândul la viitor, preocupați să nu se prăpădească dramul de aur al unor copii deosebiți. Iar elevilor și studenților excepționali, dotați cu acel rar har, de la anii mei le dedic rândurile care urmează.
Le dedic olimpicilor români care, de fiecare dată, se întorc în țară cu aurul, argintul și bronzul olimpiadelor internaționale, lăsându-i cu buzele umflate, de invidie, pe cei de multe ori privindu-ne de sus, care uneori nu se sfiesc, ostentativ, să caute, pentru a ne umili, România pe hartă, des confundând Bucureștiul cu…Budapesta în a lor nescuzată aroganță și acuzatoare ignoranță. În tainicele legi ale firii, căutările științei și ale noului, pentru acești tineri excepționali devin câmpul lor de luptă, câmp al strădaniilor continue, al ambiției și al victoriilor.
Unul dintre ei este și Cristian Dragomir, elev în clasa a XII-a a Colegiului Național „Tudor Vianu" din București, un „mic geniu informatician" deja consacrat la anii lui, medaliat cu aur la Olimpiada Națională de Informatică. La cei 18 ani a fost premiat la mai multe concursuri ale NASA, acolo unde exigențele sunt cele pe care cu toții le știm, precum și de Agenția Spațială Europeană. Inteligent, talentat, cu premii la olimpiade, elevul cu „informatica în sânge", cum scria un coleg gazetar, este acceptat la 11 facultăți prestigioase din străinătate.
Dragoș Șerban este elev în clasa a XI-a la Liceul Internațional de Informatică din Constanța, autor al unui program care diagnostichează tipul unei tumori cerebrale, în sensul dacă-i vorba despre o tumoră malignă sau benignă, cu o precizie de 90%! Este medaliat, cu argint, la Tibilisi (Georgia), la Olimpiada Internațională de la Houston (SUA), cu proiecte interesante, informatice, la Ankara (Turcia).
Gorjeanca Oana Gabriela Bălăceanu are 24 de ani, este masterandă la Universitatea Tehnică din Viena, și, vreme de șase luni, va participa la un program de cercetare și dezvoltare la Tokyo, selectată de exigenții profesori niponi!
Eleva Elif Memet din clasa a XII-a a Liceului Internațional de Informatică din Constanța, la cei 18 ani, câștigă cu un eseu, considerat cel mai bun din Europa, la un concurs internațional, și-i invitată să viziteze Casa Albă, în luna aprilie 2014, trei zile. Medaliată cu aur și bronz la Olimpiada Internațională de Proiecte de Mediu, la concursurile NASA, finalistă la Concursul Național de Vorbire în Public, în limba engleză, este considerată „cel mai tânăr Ambasador Bloomberg" din lume!
Părtinitori ai prezentului, ei constituie comoara tinerească venind să se alăture, în timp, comorii bătrâneții noastre de trudă și înțelepciune. Dați de acest pământ al românilor, ei, acești elevi și studenți, acești merituoși tineri contribuie, fericit, la menținerea unui spirit național românesc și a unor tradiții care i-au dat pe Eminescu, pe George Enescu, pe Vlaicu și pe Coandă, pe Nicolae Tesla, pe Nicolae Paulescu, pe Ștefan Odobleja, pe George Palade, pe Blaga și Nichita Stănescu. Truditori la anii lor, în timp ce o parte din cei de-o vârstă cu ei reazimă pereții barurilor și cafenelelor, pierzând timpul, dar și viața, în zadar, ei acești dăruiți, se înscriu în rândul celor utili științei, societății și omului. Este meritul lor deplin, al părinților, al profesorilor lor, acei dascăli pe care Nicolae Iorga îi numea, atât de frumos, „apostoli sfinți ai nației". În rândul acestor mereu înclinați spre studiu se înscriu și cei 11 elevi de la Colegiul Național „Petru Rareș" din Piatra Neamț și profesorul lor, câștigători ai marelui premiu la „Gala Zayed Future Energy Prize 2015" de la Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite. Alina Rotaru, Georgiana țuculescu, Cristian Berbece, Cezar Vasiliu, Vlad Gheorghiu, Tudor Stăncescu, Andrei Vizitiu, Titus Dascălu (clasa a XII-a), Mara Perța (clasa a XI-a), Pavel Podberescu (clasa a VII-a), avându-l în frunte pe profesorul Alexandru Iacob, au uimit, prin cunoștințele lor, asistența.
Să n-o uităm, bineînțeles, pe Simona Halep, uimind lumea întreagă, prin talentul ei, aducând atâta bucurie românilor prin fantasticele ei victorii pe terenurile de tenis ale lumii. Să nu le uităm, apoi, pe victorioasele noastre gimnaste, campioane olimpice, mondiale și europene, acele fetițe care, de fapt, nu au copilărie, care fac totul, prin truda lor sisifică, să aducă glorie României, pământului care le-a dat. Ele au dovedit și dovedesc că la temelia oricărei victorii se află munca enormă și, precum în Legenda Meșterului Manole, chiar sacrificiul!
Ar fi nedrept să nu amintim aici și meritele unor victorioși, foști elevi și studenți români, care, în urmă cu ani, au făcut și fac cinste dascălilor și școlii românești, atât de blamate, nemeritat, în ultima vreme. Nu doar fotbaliști precum Hagi și Mircea Lucescu au adus faimă României! Nu doar fotbalul și gimnastica, ci și munca enormă a celor cu înclinații spre știință, artă, cultură, cercetare, adevărați „ambasadori" ai spiritualității românești. Într-o vreme a tulburărilor de tot felul și a învolburărilor, în care până și „Eurovisionul" este bântuit de acei ciudați învingători, unii transsexuali, într-o lume în care Jihadul islamic face ravagii, distrugând, prin porniri demolatoare, barbare, mărturii ale culturii omenești de 2.000-3.000 de ani, iar interesul pare a fi captat de Marcel Adams, un evreu cu rădăcini în Piatra Neamț, deținătorul celor 829 de milioane de dolari într-o bancă din Elveția, cel azi cu un imperiu economic în Canada, cu o viață de roman și de film, apar tineri care vor să schimbe impresia nefavorabilă despre realitatea românească, în culori întunecate din 1990 încoace. Învățătoarele Mary Blaga, Oana Rădulescu, Anca Rusu, după cei 10 ani trăiți în America, s-au întors la Cluj-Napoca „să facă un bine pentru învățământul din România", într-o școală acreditată de Cambridge.
Ar fi nedrept să trecem peste succesul lui Radu Jude, recentul câștigător al „Ursului de Argint" la Festivalul Internațional de film de la Berlin, pentru regia filmului „Aferim!". Câți, oare, au auzit de muzicianul Răzvan Ionescu (pseudonimul Ray Johnson), faimos în Norvegia, anonim în România?! El și cu Luminița Anghel au câștigat marele premiu la „Turkish Vision 2011". Cum tot nedrept ar fi să n-o amintim pe dr. Gabriela Cozmanciuc, prima româncă, „femeia de pe aceste meleaguri care a făcut un transplant de inimă", care acum profesează în Franța, periodic și în România, absolventă a unui liceu de matematică-fizică, „Costache Negruzzi", în școală cu pregătire olimpică în matematică. E, apoi, bine să ne amintim de fostul elev Emanuel Stoica, olimpic și el, absolvent al Colegiului Național „Alexandru Papiu Ilarian" din Târgu-Mureș, cu un doctorat luat în matematică, ajuns profesor prin mari universități americane și europene!
Toți aceștia (și mulți alții), elevi, studenți, masteranzi, doctoranzi, unii prin marile universități ale lumii, duc faima învățământului, a școlii românești în aceste vremuri tulburi, ale tuturor devălmășiilor. Ei sunt cei care, într-o necesară limpezire a prezentului, deocamdată incert și îngrijorător, vin să dovedească faptul că România are o zi de mâine. Că are viitor! Deoarece, spunea poetul: „Nu-i lipsă fosforul pe-aici!".
Surse: Agerpres, Mediafax, „Adevărul", Machiavelli.ro, Radio România.
