Înainte de a încredinţa hârtiei şi tipăririi cele care vor urma în acest editorial, cu ochii amintirii şi cu gândul întoarcerii în memorie, am parcurs două secvenţe ale unor întâmplări semnificative pentru cele ce au urmat din 1990 încoace. Prima. Era tocmai în ziua audierilor şi a prezenţei, pentru a fi votat în Parlament primul director al SRI, Virgil Măgureanu. Aflat la tribuna Parlamentului, a Camerei Deputaţilor şi Senatului în şedinţa în plen, i-am adresat domnului Virgil Măgureanu opt întrebări din care a răspuns doar la o jumătate din una, ultima adresată. Ea era următoarea: „Este adevărat că, în Munţii Ciucului, au loc pregătiri paramilitare ale unor tineri unguri, luptători pentru idealurile horthyste, ale Ungariei Mari, tineri potrivnici unităţii statale a României"? Revenind, după o scurtă pauză, domnul Măgureanu, împrumutând cuvintele olteanului dintr-un roman al lui Marin Preda, care, văzând girafa la Grădina Zoologică, exclama: „Aşa ceva nu există!", răspundea la fel: „Nu există!". Ba existau, se ştia prea bine, acele grupuri paramilitare, iar domnul director se făcea că habar nu are, iar el dacă nu avea informaţia (dar o avea!), aşa ceva nu exista!
A doua. Timpul a trecut. La o întâlnire cu ÎPS Ioan, arhiepiscop al Covasnei şi Harghitei (azi mitropolit al Banatului), la mănăstirea Doamnei (Moglăneşti) de lângă Topliţa Română, prezenţi fiind şi prefectul Jean-Adrian Andrei şi deputatul PSD, Horia Grama, le-am adresat aceeaşi întrebare, după atâţia ani de la întâmplarea cu Măgureanu: „Este adevărat, domnule prefect, domnule deputat, că, în Munţii Ciucului, au loc pregătiri paramilitare ale unor tineri maghiari, în uniforme şi chiar cu armament?". Răspunsul prefectului, de data aceasta afirmativ, a fost prompt: „Da, e adevărat!". Situaţie în care am continuat cu o altă întrebare: „Şi ce întreprind autorităţile române, mai ales că tinerii de acolo fac parte din organizaţii ilegale, potrivnice unităţii şi suveranităţii Statului Român?". Mi s-a spus că problema-i „cam delicată", că este mare nevoie de „diplomaţie" şi de „tact"! Moment în care, cerându-mi scuze, i-am replicat: „Care «diplomaţie», domnule prefect, atâta timp cât ei se pregătesc pentru autonomia teritorială, pe criterii etnice, a aşa-zisului Ţinut Secuiesc, uneltesc pentru destabilizarea şi destructurarea Statului Român, dacă e nevoie chiar cu arma în mână", doar ei au declarat că aşa vor face? Care „diplomaţie" în faţa unui mărturisit gând otrăvit pentru ruperea României, făurită de înaintemergătorii noştri la 1 Decembrie 1918, şi pentru federalizarea României? Cum şi cu ce ne vom apăra? După care am replicat: „În cazul ăstor nemernici, nu de diplomaţie e nevoie, domnule prefect, ci de lancea lui Horea!".
Iar timpul care trece şi tace, nouă, românilor, ne mai dă o palmă, pentru a ne trezi, măcar în ceasul al 12-lea. „La graniţa cu România, în Ungaria, dar şi prin Munţii Ciucului, pentru că există în toate o legătură, pădurile sunt pline de grupări paramilitare, instruite pentru lupte urbane", de gherilă, o întreagă armată gata de luptă, sub comanda unor comandanţi ai „Gărzii Maghiare", a „Plutonului Secuiesc «Was Albert»", cu largul sprijin al Frontului Naţional Maghiar (Magyar Nemzeti Arcvonal - MNA).
Deci, aşa ceva există! Aşa numita „autonomie înarmată a pumnului maghiar" există, asta nu-i, acolo, vreo nălucire a vreunui creator de scenarii abracadabrante, ci o realitate! Cei care, la 10 martie 2014, la Târgu-Mureş defilau, ca membri ai Gărzii Maghiare (Magyar Gárda), interzisă, prin lege, în Ungaria (dar nu şi în România!), scoteau săbii, aruncau petarde, îmbrânceau jandarmii, expresie a educaţiei „civice" şi a „europenismului" lor, au mai dat un semnal, cât se poate de concludent, al intenţiilor, al pornirilor aberante şi al veninului din guşa lor. Un semnal clar că extremiştii maghiari, tot mai agresivi şi mai sfidători, unii dintre ei declaraţi membri ai organizaţiei paramilitare din Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal, de la Joseni (Harghita), îşi dau arama de faţă, în modul cel mai provocator şi duşmănos al neorevizionismului unguresc. În spatele tuturor acestor mişcări extremiste, şovine, antiromâneşti, se află mişcarea paramilitară „Nemzeti Õrsereg Hagyományõrzõ és Polgárõr Egyesület" din Ungaria, care se autointitulează „gardă patriotică păstrătoare de tradiţii militare", tocmai pentru a deruta. Cine este, de fapt, şi ce reprezintă această organizaţie? Este „continuatoarea, sub alt nume, a Gărzii Maghiare, interzisă în Ungaria, ca mişcare de extremă dreaptă". La tabăra care a avut loc în Harghita a fost prezent şi Vona Gabor, fostul şef al Gărzii Maghiare, liderul actual al partidului de factură nazistă Jobbik, o tabără „cu uniforme militare, cu demonstraţii de forţă", tabără „dedicată autonomiei teritoriale".
Din păcate, iată, România a devenit loc al exerciţiilor militare pentru aceşti „extremişti de inspiraţie nazistă", conform unor scenarii rocamboleşti, cu ameninţări făţişe „la adresa integrităţii statale a României, cu forme tot mai ameninţătoare". Moment în care nu putem să nu ne amintim de cererea răspopitului Tõkés László, şi el la dispoziţia şi la serviciile Budapestei, privind punerea Transilvaniei sub protectoratul Ungariei! Or, asta nu mai este o glumă!
Ce urmăresc aceste forţe paramilitare maghiare din România? Printr-un declarat „ordin de luptă", ei doresc refacerea himerei Ungariei Mari. Se fac recrutări, în urma semnării unui act, „prin care cel recrutat se obligă să nu divulge secretele interne". După o anumită monitorizare, persoanele recrutate de Garda Maghiară - Plutonul Secuiesc „Was Albert", o subunitate de la Gyõr, sunt testate, iar după instrucţie depun jurământul pe sfânta coroană ungară. De menţionat că „încorporările sunt făcute de către ofiţerul recrutor Csibi Barna (n.r. nomina odiosa), instruit de către superiorii lui din Ungaria". Recrutări făcute pe baza unei adeziuni completate de candidat, în conformitate cu mai multe chestionare din care să reiasă dacă ei „dispun de bocanci negri, pantaloni de instrucţie, cămaşă albă, vestă şi şapcă", dacă „au făcut armata, ce grad şi la ce armă", încheindu-se totul cu următorul angajament: „Iau la cunoştinţă că încălcarea prezentei adeziuni duce la excluderea mea, imediată, din Grada Maghiară".
De necontestat este faptul că principalul scop, de ei urmărit, este autonomia teritorială, pe criterii etnice, a aşa-zisului Ţinut Secuiesc. Pentru realizarea acestui scop, s-au făcut antrenamente de luptă chiar în spatele Liceului „Gabor Aron", precum şi în munţi, la Valea Uzului, sub comanda instructorului Arpad Magyarosy, locul în care se află acel cimitir al soldaţilor români, maghiari şi germani, căzuţi în Primul Război Mondial, unde locurile de veşnică odihnă ale militarilor români au fost profanate. Acolo, în luna august din fiecare an, au loc comemorări la care participă militari din Ungaria, acolo, în zonele greu accesibile, pe vârful Mădăras (1.801 metri), membrii Gărzii Maghiare se antrenează, marcându-şi locul prin „cruci apostolice", cu însemne şi hărţi ale Ungariei.
Împotriva cui se manifestă şi se pregătesc ei? În primul rând împotriva unităţii statale a României şi a Tratatului de Pace de la Trianon, din 4 iunie 1920, după ce Ungaria era învinsă de Puterile Aliate, în Primul Război Mondial, ca „stat succesor al Imperiului Austro-Ungar." Adepţi ai strategiei „paşilor mici", liderii Uniunii Tinerilor Maghiari din cele 64 de Comitate a propus Consiliului Local din Miercurea Ciuc „ca la intrările în localităţi să fie amplasate indicatoare în limba «runic-secuiască», iniţiativă aprobată şi pusă în aplicare, imediat, prin hotărâre.
Se ştie că, de fiecare dată, Uniunea Tinerilor Maghiari din cele 64 de Comitate (HVIM) şi Tinerii Maghiari din Transilvania (EMI) au sprijinit, cu entuziasm, acţiunile Gărzii Maghiare - Plutonul Wass Albert, fraternizând cu acţiunile acesteia! Sunt organizaţii revizioniste care militează, virulent, pentru refacerea Ungariei Mari, organizaţii periculoase „prin scopurile propuse şi radicalismul cu care militează pentru anularea Tratatului de la Trianon şi, implicit, pentru Ungaria celor 64 de Comitate."HVIM are sediul la Budapesta, liderul Uniunii Tinerilor Maghiari din cele 64 de Comitate fiind Toroczkay Lászlo, originar din România, care a făcut recrutări în Ardeal, având centrul la Odorheiu Secuiesc, ins cu interdicţii de intrare în România, Slovacia şi Canada, care şi-a făcut ucenicia sub îndrumarea unui adept al organizaţiei IRA irlandeze. Liderii HVIM sunt Petre Waum (ospătar de meserie) şi Czõcs Csongor, fost student al Universităţii Sapientia din Miercurea Ciuc.
Pentru anularea Tratatului de la Trianon militează şi Tinerii Maghiari din Transilvania (EMI), o filială a Tineretului Maghiar Unit din Ungaria, la început având lider pe liceanul Sorban Attila Ors, organizând, an de an, în luna august, tabere la Gheorgheni (Harghita), invitaţi fiind liderii şi membrii Gărzii Maghiare din Ungaria şi din România, politicienii şi liderii de opinie de extremă dreaptă din Ungaria, ţinând, de fiecare dată, „discursuri revizioniste, instigatoare, la adresa statului naţional-unitar român, sub steagurile Ungariei Mari şi cel secuiesc. Invitaţii obişnuiţi la aceste cabale ungureşti împotriva Statului Român sunt Vona Gabor, liderul şi fondatorul Gărzii Maghiare şi al partidului extremist, de factură neonazistă Jobbik, László Tõkés, chiar şi Wass Endre, ajuns general NATO, fiul criminalului de război Wass Albert, avocata Eva Maria Barki, de două ori cu interdicţie de a intra în România, în anii 1994 şi 1998, din cauza instigărilor ei la acţiuni împotriva Statului Român.
„Sub acoperirea unor «manifestări culturale» sau «comemorative»", liderii acestor organizaţii extremiste „se întâlnesc în România, în consfătuiri de taină", cum a avut loc şi cea din subsolul restaurantului „Gonduzo", de la Odorheiu Secuiesc, pentru „cinstirea eroilor Revoluţiei din Ungaria din 1956." Iar întrunirile clandestine, uneltirile împotriva Statului Român continuă!
Din păcate, mai-marii noştri guvernanţi români, aflaţi în acel balansoar al amăgirilor, al trădării interesului naţional, dorm somn liniştit şi se laudă cu „excelentele relaţii din ultimii ani dintre Bucureşti şi Budapesta", fără a vedea pericolul unor „acţiuni în forţă ale organizaţiilor extremiste din Ungaria şi din România." Oficialităţile româneşti au orbul găinilor! Focul şi ameninţarea nu-s doar la graniţa cu Ucraina, întreţinute de Rusia, ci vin şi în vest, din Ungaria, supusă acum, prin premierul Viktor Orban, Moscovei! Să nu uite, apoi, adormiţii noştri guvernanţi, că, înainte de decembrie 1989, la cazarma din Becske, deci, tot în Ungaria, se făceau pregătiri, cu instructori maghiari proveniţi din România, pentru aplicarea unor scenarii privind ruperea României, autonomia Transilvaniei! Îi sfătuim pe guvernanţii actuali să rupă şi să arunce la coş toate înţelegerile ruşinoase, mai mult sau mai puţin secrete, între foştii premieri băsescieni - Anton Călin Popescu Tăriceanu, insul acesta cu cinci neveste, până acum, fotomodelul arogant, care a propus, ca prim-ministru român, după ce aproape în fiecare sâmbătă se afla în Ungaria, ca şedinţele comune ale Guvernului de la Bucureşti să aibă loc împreună cu cel de la Budapesta, şi Mihai Răzvan Ungureanu, care a făcut cadou vecinei noastre „moştenirea Gojdu", acest guraliv pe care, dacă-l trezeşti din somn greu şi-l întrebi, în miez de noapte, ce este, nu va şti dacă el e român sau nu.
Guvernanţii români să bage bine la cap! Altfel, românii vor avea, din nou, suficiente motive să afirme că acel „martie negru" de la Târgu-Mureş nu a fost deloc întâmplător, să-şi amintească faptul că Marko Bela, pe când era vicepremierul României, îşi cerea înapoi „patria şi pământul" dinainte de 1 Decembrie 1918, că ticălosul răspopit Tõkés László cerea Ungariei să ia sub protectorat Transilvania, că pe străzile Târgu-Mureşului a tropăit Garda Maghiară, că un rătăcit, un detractor, cu nume românesc, susţine că „neam" vine de la ungurescul „nem", iar insul numit Arpad György-Mozes spunea, la 10 martie a.c., că „România este Statul islamic al Uniunii Europene în secolul XXI". E cazul ca mai-marii politicieni ai României să se trezească! Atacurile, provocările sunt tot mai frecvente, din ce în ce mai grave şi îngrijorătoare pentru români şi pentru Ardeal! Să se trezească, îndemnaţi şi de primul vers din Imnul de Stat al României, „din somnul cel de moarte." Până nu va fi prea târziu!
Surse: Revista presei maghiare - Centrul European de Studii Covasna-Harghita; Adevărul.ro; cărţile de publicistică „Martor" şi „În numele adevărului" (autor Lazăr Lădariu).
