Ştiinţă şi... Religie

Distribuie pe:

„Orice religie există numai prin Învierea lui Hristos, care se ascunde tainic în acest eveniment. Dacă Hristos a înviat, aceasta interesează pe toţi oamenii. Dacă se suprimă mărturisirea creştină a înviatului Hristos, nici o religie nu va supravieţui la nivelul lumii moderne, căci în afara Evangheliei orice mesaj religios se opreşte la jumătatea drumului. Ori, capătul transcendent al religiei este Dumnezeu, devenit om înviat".

Paul Evdokimov (1901-1945), scriitor şi teolog rus. Absolvă şcoala militară, şi este înrolat în armata albă, luptând doi ani împotriva revoluţiei bolşevice. În anul 1928 este licenţiat în teologie la Institutul Saint Serge din Paris, iar puţin mai târziu obţine doctoratul cu teza: „Dostoievski şi problema răului".

***

„Religia este dialogul etern dintre omenire şi Dumnezeu".

Franz Werfel (1890-1945), a fost un scriitor austriac important. Printre cele mai importante opere ale sale se numără Reuniunea clasei (1928) şi 40 de zile de la Musa Dagh (1933), ultima fiind despre rezistenţa armenilor din timpul genocidului de la 1915.

***

„Filosoful se gândeşte la divinitate, credinciosul la Dumnezeu. Unul la esenţă, altul la persoană".

Emil Cioran (1911-1995), a fost scriitor şi filosof stabilit în Franţa, unde a trăit până la moarte fără să ceară cetăţenia franceză. Tatăl său a fost protopop ortodox şi consilier al Mitropoliei din Sibiu. După 1941 părăseşte definitiv România şi pleacă în Franţa, la Paris, unde locuieşte până la sfârşitul vieţii în Cartierul Latin. A trăit mult timp retras, evitând publicitatea. În schimb a cultivat darul conversaţiei cu numeroşii săi prieteni: Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Pau Celan, Barbu Fundoianu, Samuel Beckett ş.a. S-a consacrat mai mult prin cugetările profund personale: „N-am inventat nimic, am fost doar secretarul senzaţiilor mele". Mai târziu a început a fi un gânditor de sentimente şi senzaţii violente, fiind preocupat de problema morţii şi a suferinţei, fiind atras la un moment dat de ideea sinuciderii, ca idee care ajută supravieţuirii. Câteva teme mari străbat opera lui Cioran: „contingenţa fiinţei umane, păcatul originar, sensul tragic al istoriei, sfârşitul civilizaţiei, alimentarea Răului, refuzul consolidării prin credinţă, obsesia absolutului, viaţa ca expresie a exilului metafizic al omului "etc.

„1001 CUGETĂRI"

Lasă un comentariu