Este necesară aducerea în actualitate a câtorva mari personalităţi reprezentative ale Astrei, care prin activitatea lor au desfăşurat puternice acţiuni de întrajutorare faţă de cei din jur. O personalitate marcantă este cea a lui Vasile Stroescu. Ca o consecinţă a noii orientări economice la adunarea generală de la Şimleu din 1908 se aprobă angajarea de către Astra a unui conferenţiar agronomic, care trebuia, pe lângă prelegeri economice, să facă şi propagandă în favoarea însoţirilor. Însă pentru înfăptuirea unui asemenea plan ambiţios, Asociaţiunii îi erau necesare fonduri suplimentare, întrucât aşezământul desfăşura activitatea pe multiple planuri: tipărituri, învăţământ (şcoala de fete), secţiile ştiinţifice, muzeu, bibliotecă, conferinţe etc., iar primele speranţe apar în anul 1910, odată cu actele de mărinimie ale lui Vasile Stroescu, marele moşier basarabean. În primăvara anului menţionat, Vasile Stroescu a donat celor două consistorii din Blaj şi Sibiu pentru fondurile culturale 100.000 şi respectiv 216.000 coroane, generozitate ce a impresionat profund pe românii transilvăneni. Având în vedere că Palatul Astrei a costat în anul 1905 aproape 160.000 de coroane, atunci ne putem face o idee asupra acestor două sume.
Donaţiile le făcea nu din orgoliu, ci pur şi simplu pentru a sprijini cultura românilor ardeleni, aşa după cum reiese dintr-o scrisoare adresată mitropolitului Meţianu, la 30 martie 1910, expediată din Davos, Elveţia. Pentru sprijinul material acordat culturii româneşti, Academia Română, Liga Culturală şi Asociaţiunea transilvană l-au ales membru onorariu. Cu acest prilej, la adunarea generală a Astrei ţinută la Dej, participanţii l-au ovaţionat minute în şir, deşi mecenatul nu se afla de faţă. În calitate de membru onorariu, Vasile Stroescu a dorit să ajute nemijlocit acest aşezământ. Prilejul i s-a ivit în 1911, când Astra sărbătorea cincizeci de ani de la fondarea sa. În şedinţa comitetului central din 13 aprilie 1911, secretarul administrativ, O.C. Tăslăuanu, anunţă că a primit o scrisoare de la V. Stroescu, prin care mecenatul renunţă la planul său de a înfiinţa şcoli agricole şi prezintă o nouă propunere, ce consta în înfiinţarea băncilor săteşti, iar pentru realizarea acestui proiect trimite Asociaţiunii 50.000 de coroane.
În şedinţa comitetului central din 18 mai s-au hotărât următoarele: „secţia economică să studieze organizarea economică a ţărănimii prin cooperaţie; votează, din suma 50.000 coroane donată de domnul Vasile Stroescu, 1.000 coroane domnului V.C. Osvadă ca să studieze mişcarea cooperativă din Ungaria, România şi Bucovina, iar până la 1 octombrie a.c. să prezinte comitetului central un raport amănunţit despre rezultatul studiului şi un proiect de realizare privitor la înfiinţarea băncilor poporale". Iniţial Astra îşi propusese să extindă toate formele cooperatiste, însă la opoziţia lui Vasile Stroescu, ce ameninţa cu retragerea sumei donate, s-a acordat prioritate băncilor populare. Ba şi mai mult, marele mecenat era dispus să ofere câte 500 de coroane la 200 de comune, în vederea fondării băncilor populare, începând cu comitatul Bihor. Deci era dispus să mai dăruiască altă sută de mii de coroane. După unele frământări şi discuţii i se dă dreptate lui Vasile Stroescu, ideea mecenatului fiind susţinută şi de O.C. Tăslăuanu. La adunarea generală a Astrei de la Blaj, din 1911, Vasile Stroescu n-a participat. Cu acel prilej i s-a mulţumit mecenatului printr-o telegramă expediată la Odessa. În schimb, toamna, a trecut o zi prin Sibiu, incognito, cu scopul de a-l cunoaşte pe Octavian Goga, însă „poetul pătimirii noastre" era plecat din localitate. Vasile Stroescu a rămas încântat de instituţiile culturale vizitate.
În anul următor (1912), cu prilejul adunării generale de la Sibiu, s-a sărbătorit centenarul naşterii cărturarului G. Bariţiu, fost preşedinte al Astrei şi Academiei Române. La festivităţi ia parte şi Vasile Stroescu, care izbuteşte, la început, să treacă neobservat, întrucât nu-i plăceau ovaţiile. Preşedintele Astrei, A. Bârseanu, în raportul prezentat adunării generale izbuteşte să scoată în relief contribuţia mecenatului la ridicarea morală şi materială a ţărănimii. Pentru răspândirea pe scară largă a cunoştinţelor în păturile ţărăneşti, Vasile Stroescu a oferit 15.000 coroane pentru cumpărarea de cărţi, în vederea constituirii a 3.000 de biblioteci săteşti. La aceste cărţi se vor adăuga şi altele tipărite pe cheltuiala sa. Izbucnirea primului război mondial a împiedicat realizarea acestui proiect. Vasile Stroescu preconiza ca în fiecare comună să existe o bancă sătească şi o bibliotecă. Un alt gest nobil l-a făcut faţă de studenţii români, care erau găzduiţi la căminul Petran din Cluj. În urma unui articol publicat de O. Goga în „Tribuna", intitulat Copiii nimănui, marele mecenat a dăruit 10.000 de coroane pentru cumpărarea de cărţi şi reviste. Acest cămin era patronat de Despărţământul Astrei Cluj. În anul 1914 din donaţia de tipărituri a lui Vasile Stroescu au fost expediate Societăţii pentru literatura şi cultura poporului român din Bucovina, cu sediul la Cernăuţi, şase lăzi cu cărţi, în vederea distribuirii ca premii elevilor silitori. Pentru însuşirea unor meşteşuguri artistice (dantelărie şi tâmplărie de mobilă) a oferit 10.000 de coroane, în vederea instruirii a patru bursieri. Tiberia Barcianu şi Lucreţia Iosif au studiat dantelăria la Viena şi Praga, iar Vasile Băleanu şi Ciril Morariu s-au specializat la Innsbruck. După aceea Lucreţia Iosif a condus un curs de dantelărie la Sălişte. În numai câţiva ani, Vasile Stroescu a sprijinit material Astra cu aproape 100.000 de coroane, contribuind din plin la buna desfăşurare a activităţilor acestui aşezământ. Generozitatea sa a fost preţuită la adevărata sa valoare.
