Strategia dezvoltării economico-sociale a municipiului Târnăveni vizează orizontul anului 2020, documentul reprezentând o analiză a posibilităţilor şi condiţiilor dezvoltării oraşului până în anul 2020, rezervele şi resursele naturale, pe baza unor proiecte viabile şi sustenabile acestei abordări, care vor pune accentul pe dezvoltarea economico-socială, promovarea economiei locale precum dezvoltarea şi consolidarea capacităţii operatorilor economici deocamdată deziderate ale primăriei, consiliului local şi cetăţenilor municipiului!
Documentul este unul foarte serios realizat de SC „Ventrust Consulting SRL Târgu-Mureş (contract numărul 51 1007/214) cu participarea mai multor specialişti din mediul de afaceri, primărie şi societatea civilă, un instrument viu, riguros în abordare, flexibil, inovativ în conţinut şi fezabil, un instrument care să plaseze în următorii ani Târnăveniul în rândul municipiilor prospere, atractive pentru investitori. Potrivit documentului, necesarul de investiţii este foarte mare în contextul înlocuirii marilor întreprinderi distruse şi făcute una cu pământul, aşa cum au fost: Bicapa, Carbid Fox, Fabrica de geamuri ori CARS.
Numărul societăţilor comerciale care activau în anul 2012 în Târnăveni era de 514, cu o cifră de afaceri de 391.119 mii lei, număr de angajaţi 2.232 de persoane, pentru ca în anul 2013 să se simtă o sensibilă creştere a acestora la 526, cu o cifră de afaceri de 447.878 mii lei, respectiv 2.435 de angajaţi. Nicio întreprindere mare şi foarte mare, microîntreprinderile reprezentând un procent de 84,6%, în timp ce întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă doar 15,4%, cele care prin dinamismul lor ocupă forţa de muncă, dar şi creşterea economică.
Puterea micilor întreprinderi în economia locală a Târnăveniului este redusă, iar în rândul acestora nu există un spirit antreprenorial, dezvoltat, importantă fiind în continuare dezvoltarea IMM-urilor locale, în sensul dezvoltării eficiente a acestora şi aportul lor concurenţial economiei de piaţă şi crearea de locuri de muncă. Rata şomajului este cea mai mare din judeţ, oscilând în jurul cifrei de 10%, numărul de persoane angajate în cadrul societăţilor comerciale este scăzut, cei mai mulţi angajaţi fiind în sectorul public: comerţ, sistemul sanitar şi de învăţământ. La toate acestea se adăugă: infrastructura slab dezvoltată, economia din ce în ce mai săracă, şi slabe perspective de dezvoltare, migraţia forţei de muncă, capacitatea limitată de gestionare şi cofinanţare a proiectelor susţinute prin fonduri structurale, fiscalitatea ridicată, lipsa de încredere a populaţiei privind redresarea economică a oraşului, slaba capitalizare a întreprinderilor, investiţii cu capital străin foarte reduse, îmbătrânirea populaţiei.
Pentru dezvoltarea municipiului Târnăveni, se are în vedere o strategie pe termen mediu de 6 ani, abordând sectorul productiv, infrastructura, agricultura, educaţia, asistenţa socială şi sănătatea, prin care se trasează trei direcţii: dezvoltarea economică, competitivitatea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii, impunându-se a se realiza dezvoltarea mediului de afaceri, inovare şi progres tehnologic, atragerea de noi investiţii capabile de a genera creştere economică prin gradul de accesibilitate şi de conectivitate la utilităţi, asigurând piaţa muncii atractivă şi competitivă. Oportunităţile realizării acestor obiective constituind: dezvoltarea relaţiilor comerciale, accesarea programelor cu finanţare nerambursabilă FEDR, FSE, fondul de coeziune transport şi mediu, creşterea numărului de investitori, dezvoltarea infrastructurii de transport şi tehnico edilitare, activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare (aşa cum a fost altă dată), valorificarea potenţialului resurselor existente, potenţialul agricol ridicat, forţa de muncă - tineri şi femei, turism balnear prin amenajarea, în sfârşit, a bălţii terapeutice „alunei" amânată SINE-DIE, poveste veche cu mare tam-tam în campanile electorale. (...)
Concretizarea în ansamblu a acestei strategii, stadiului de realizare şi transparenţă a obiectivelor prevăzute se obţine prin modul esenţial de responsabilizare şi implicare, compararea indicatorilor raportaţi la populaţie, eficienţei şi promisiunilor făcute de-a lungul timpului cetăţenilor.
