Conform Wikipedia, „Originea aromânilor este disputată, dar un punct de acord între toţi istoricii, etnologii, lingviştii şi filologii este că ei descind, ca şi dacoromânii, meglenoromânii şi istroromânii, din protoromâni".
Regretata Matilda Caragiu Marioţeanu _ reputat cercetător (sora marelui actor Toma Caragiu, înălţat la Domnul în timpul cutremurului din 4 martie 1977) _ a formulat următoarea definiţie: «Aromânii sunt dintotdeauna sud-dunăreni. Ei sunt continuatorii populaţiilor sud-est-europene romanizate (macedoneni, greci, traci, iliri) sau colonizate de romani», în timp ce T. J. Winnifrith nu şovăia să afirme că: «...dacă vrem să vorbim despre aromâni (vlahi), trebuie să începem cu Olimpia şi Filip ai Macedoniei»".
Dincolo de orice fel de dispute ştiinţifice, în mod cert, tânăra tenismenă de la malul Mării Negre, Simona Halep, înfăşurată în Tricolorul Patriei Române, este zeiţa armâncă din inimile noastre atât de dornice de mândrie şi lumină.
Simona a învins-o duminică seara pe Camila Giorgi (Italia, locul 37 WTA), în două seturi (scor 6-4, 7-5) şi s-a calificat în optimile de finală ale turneului de la Miami. Ziare.com. face revista presei internaţionale şi aflăm că: „Italianca a făcut un meci bun, dar a comis multe greşeli. Simona a profitat de aceste cadouri şi a jucat bine" - Tennis World (SUA); „Românca a fost prea puternică pentru italiancă şi atinge optimile după ce de trei ori s-a oprit în runda a III-a" -WTA; „Tenismena româncă a învins-o pe Giorgi şi a obţinut cea de-a 12-a victorie consecutivă în circuitul WTA" - L'Equipe (Franţa). „O nouă victorie pentru Simona, care îi poate lua locul Mariei Sharapova în clasamentul WTA, dacă se impune la Miami" - La Presse, (Canada); „Giorgi se opreşte în turul trei, după un meci cu Simona Halep, în care nu a putut să facă mai mult" - La Repubblica (Italia).
„E fabuloasă" _ scriau, încă de sâmbătă, jurnaliştii americani, după victoria în meciul cu cehoaica Nicole Vaidisova: „Românca în vârstă de 23 de ani a ajuns la 11 victorii consecutive, iar sezonul acesta e unul briliant, cu 20 de victorii şi o singură înfrângere, cea din sferturi la Australian Open. La Miami e în căutarea celui de-al treilea trofeu consecutiv" (Fox News). Shenzhen, Dubai şi Indian Wells au fost turneele câştigate în acest an de Simona Halep.
De ce este amintit zeul Hermes în această ecuaţie? Din mai multe motive, pe care voi încerca să le expun cât mai succint.
Am citit recent un articol al cercetătorului Pompiliju Sfera, care debutează astfel: „Dacă întrebi românii de unde provine cuvântul «român» sau «România», majoritatea ar răspunde că acest cuvânt provine de la Roma sau de la romani. Greşit! Român sau România provin de la cuvântul «Armân», sau «Armis», adică de la zeul Hermes, pomenit în mitologia greacă de atâtea ori. Grecii au preluat mai toate zeităţile de la traci şi daco-geţi. Zeul principal la geţi era Armis, adică Hermes la greci. Macedo-românii, dacă îi întrebi: «Tu ce eşti de origine?», o să vă răspundă că «Eu sunt armân».
Ce înseamnă Sarmisegetuza, capitala Daciei? «S» este un adjectiv, Armis este zeul Hermes, Getuza - Getul, sau al Geţilor. Deci, Sarmisegetuza înseamnă oraşul/ locul sau cetatea lui Hermes-Getul!
Geţii erau de origine uriaşi, a se consulta cartea «Urmaşii lui Ham» şi cartea istoricului Nicolaie Densuşianu. Dar, de fapt, denumirea simbolică a Sarmisegetuzei înseamnă cu totul altceva. Mult timp mi-a luat să desluşesc, de ce trebuia să fie pus un «S» în faţa lui Armis? Apoi, ce înseamnă, până la urmă, cuvântul «Get»?Am luat-o pe rând! Am aflat că «Get», de fapt, înseamnă bătrân sau vechi! Popoarele slave au preluat de la populaţia autohtonă, adică de la Valahi. Valahia înseamnă Ţara zeului Bal, Val sau Hermes. Cuvântul «Get» coincide cu «died», adică bătrân, sau vârstnic, sau cel vechi. Trebuie, de asemenea, să menţionez că cea mai numeroasă familie din Muntenegru se numeşte Getici, adică «Fiul Getului». Denumirea de Moldova, de asemenea provine de la zeul Mol. Zeul Mol este o altă denumire al aceluiaşi zeu Bal, Val, sau Armis. Până şi stema Moldovei _ bourul _ este simbolul aceluiaşi zeu. Dar ce însemna litera «S» în faţa lui Armis? Litera «S» este simbolul Şarpelui din Ordinul Dragonului! Din cartea mea, pe care am editat-o încă în 1995, intitulată «Urmaşii lui Ham, fiul blestemat al lui Noe», se poate vedea că Hermes (la greci) şi Armis (la daci) sunt aceiaşi cu Bal-Hadad, Bel, Vel, Beliar. Acest cult, de altfel amintit şi în Vechiul Testament, a fost răspândit la toate popoarele antice din Orientul Mic şi Mijlociu, precum şi la români, sub denumirea de Bellator. Deci, Sarmisegetuza înseamnă, mai pe limbajul nostru, «Armis - Şarpele cel vechi». Până şi numele regelui Decebal înseamnă cel de-al 10 urmaş al zeului Bal, Bal-Moloh, sau Hermes, Armis. «Dece» înseamnă zece (10), Bal, este urmaşul al 10-lea al zeului Bal-Moloh."
Captivant, nu?
Personalitate plurivalentă, „Hermes Trismegistus este un zeu sapienţial, în ipostaza sa de zeu triplu, recompus în miturile greceşti după modelul zeului egiptean Thot, dar adesea fiind numai numele onorific grec al acestuia. Hermes Trismegistus este zeul cunoaşterii secretelor divine, autorul unor cărţi iniţiatice sacre, hermetice (preluate de la Thot), zeu cu atributul profeţiei, educator al preoţilor, legislator, astronom şi astrolog, ocrotitorul scrisului, al geografiei şi cosmografiei, şi patronul medicinei, deopotrivă inventatorul vorbirii articulate, al ritualului sacrificiilor, al scrierii, al palestrelor, al lirei cu 3 coarde şi descoperitorul măslinului. Dintre autorii antici, Diodor din Sicilia îl identifică total cu zeul egiptean Thot. De altfel, sărbătorile consacrate lui Hermes aveau o nuanţă intelectuală."
Fascinant! Dar… se pare că perfecţiune nu există nici măcar în rândul... zeilor! Fiul lui Zeus şi al pleiadei Maia, probabil cea mai „ascuţită" minte din Olimp, era şi protectorul… hoţilor!
De la Cătălin Stănculescu („Mitologie") aflăm că „Hermes, vechi zeu grec al fertilităţii în Arcadia, este un zeu al tranziţiei şi al graniţelor, un adevărat mesager al zeilor. Corespondentul său roman, Mercur, a fost interpretat ca patron al comerţului, de descendenţă etruscă, probabil. Hermes este unul din simbolurile inteligenţei îndemânatice şi iscusite; el patronează comerţul. Atributul său, sandalele înaripate, semnifică forţa de elevaţie şi capacitatea de deplasare rapidă, dar această forţă se limitează la un nivel oarecum utilitar şi se alterează uşor. Hermes mai înseamnă şi mintea pervertită: el este protectorul hoţilor, forma de perversiune intelectuală ce funcţionează în toate tipurile de escrocherie, de vicleşug şi de şiretenie."
Un zeu …descurcăreţ, încă din copilărie. Pentru a nu fi pedepsit, a construit celebra liră, întinzând pe carapacea unei broaşte ţestoase corzi făcute din maţele boilor furaţi de la fratele său, Apollo. Acesta se lasă fermecat de acordurile venind din fundul peşterii în care se ascunsese Hermes şi acceptă lira ce va deveni „ecusonul" său peste timp. „Apoi, Hermes a născocit fluierul, pe care i l-a dăruit tot lui Apollo, în schimbul unor lecţii de magie divinatorie şi al caduceului de aur." Impresionat de iscusinţa lui, olimpianul său părinte, Zeus, îl numeşte „purtător de cuvânt" la zeii Infernului: Hades şi Persefona. „Îl vedem adesea reprezentat cărând un miel în spinare, de aici şi numele de Kriophoros: divinitate agrară la origine şi ocrotitor al ciobanilor, fără îndoială, dar şi călăuză a sufletelor în sălaşul morţilor. Din această funcţie derivă şi numele de Hermes Psihopompul, Însoţitorul sufletelor. El îl va simboliza astfel pe Păstorul cel Bun. Hermes este un fel de mijlocitor între divinitate şi oameni. Zeu al călătoriilor, era cinstit mai ales la răspântii, unde i se înălţau statui menite să alunge stafiile şi să-i apere pe drumeţi de întâlniri funeste. Chiar şi drumurile erau jalonate cu pietre numite hermai, în cinstea lui. Crainic prin excelenţă, numit uneori cu un cuvânt ce a dat ulterior termenul de Evanghelie _ Aducătorul Veştii celei bune _, Hermes simbolizează schimburile dintre Cer şi Pământ, mijlocirea ca aceste schimburi să poată fi ori pervertite în comerţ ilicit, ori înălţate până la sanctificare. Hermes asigura călătoria, trecerea între lumile infernală, pământească şi cerească."
Cercetătorul David Simion conchide că „Hermes a fost marele zeu olimpian al creşterii animalelor, drumurilor, călătoriilor, ospitalităţii, vestitorilor, diplomaţiei, comerţului, furtului, limbii, scrierii, persuasiunii, vicleniei şi trucurilor, concursurilor sportive sau sportului, educaţiei, astronomiei şi astrologiei. El a fost, de asemenea, agentul personal şi herald a lui Zeus- regele zeilor. Părinţii lui Hermes au fost Zeus şi Maia, iar Hermafroditus a fost descendentul său cu Afrodita.
A fost adesea asociat zeului egiptean Toth. Thot, scris şi Thoth, zeul egiptean al lunii, al aritmeticii, al vorbirii şi inventatorul scrisului, este reprezentat ca un bărbat cu cap de ibis sau de babuin. În mitologia heliopolitană este considerat şi „Inima lui Ra", personificând deci „cunoaşterea divină şi esenţa gândirii creatoare, care transmite cuvântului forţa adevărului, puterea de a crea realitatea. Este gardianul morţilor şi intermediarul lor în faţa zeilor. Hermes este, în consecinţă, zeul tetramorf, al celor patru vânturi ale cerului şi al celor patru chipuri. Uneori, zeu al contractelor, legămintelor, înţelegerilor şi răscrucilor, poate fi asociat cu demonul răscrucilor din folclorul târziu medieval european. Alteori, interpretat ca învăţător al unor cunoştinte interzise, experienţe religioase la care numai iniţiaţii pot ajunge prin extaz. În unele cazuri, zeu al divinaţiei şi magiei, cu atribute şamanice, care face legătura între lumi. (…) Aceste atribute reprezintă un sens dublu; ele întruchipează, în mod obiectiv, totalitatea cunoştinţelor venite din cele patru zări şi de la toate nivelurile existenţei. El este totodată şi zeul hermetismului, al misterului, şi al artei de a-l dezlega."
Suntem, în concluzie, în Arca lui… Hermes!???! Dacă-i aşa, ar fi timpul să ne dezlegăm mintea de la gard! Despre aleşi… nu vă mai spun nimic!
P.S. O nouă victorie a româncei noastre ne umple inimile de bucurie: Simona a învins-o, marţi, şi pe italianca Flavia Pennetta, situându-se între cele mai bune opt jucătoare de la Miami (turneu Premier Mandatory). Presa internaţională nu conteneşte s-o laude: „Halep parcă zboară. 13 victorii la rând pentru Simona, jucătoare care arată o formă senzaţională".
