Conform Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap (ANDH), din 400.000 de persoane cu handicap, înregistrate oficial la nivel naţional, doar 14.000 au un loc de muncă. Numărul mic de angajaţi se datorează, potrivit sursei citate, pe de o parte, lipsei accesibilităţii, a educaţiei, dar şi faptului că această categorie defavorizată a fost marginalizată pe vremea comunismului şi nu este vizibilă. Soluţia ca aceste persoane să poată fi integrate social ar fi atelierele protejate, care nu sunt productive şi funcţionează precum o şcoală, pe un anumit domeniu şi care i-ar putea ajuta să înveţe, chiar dacă educarea lor este dificilă. De asemenea, unităţile protejate şi accesibilizarea mediului sunt o cale. O astfel de unitate protejată _ spun specialiştii de la ANDH _ înseamnă, potrivit Legii 448/2006, un operator economic de drept public sau privat, cu gestiune proprie, în cadrul căruia cel puţin 30% din numărul total de angajaţi cu contract individual de muncă sunt persoane cu handicap. Dar e nevoie de bani. Una dintre soluţii ar fi ca ONG-urile să apeleze la specialişti în elaborarea proiectelor, pentru a lua banii. De ce? Întrucât, până acum, din totalul fondurilor care puteau fi accesate de ONG-uri, doar 60% au fost absorbite.
