Lideri şi neliniştiţi

Întrebat ce are şi ce n-are voie să facă în calitate de preşedinte al S.U.A., dl Barack Obama, cel mai puternic şi mai important om de pe planetă, recunoştea, la un post de televiziune, că, mai mult n-are decât are (voie să facă). A explicat că, pentru dânsul, Casa Albă este şi casă, şi ogradă, şi cantină, şi grădină, şi popicărie, şi policlinică.

N-are voie să iasă din incintă după cum îl taie capul. Dacă, de exemplu, îl dor măselele, din pivniţă apare, numaidecât, dentistul de serviciu şi i le scoate cât ai zice „fish" („peşte", cum ar veni). A mărturisit, oftând, că îi e dor să gătească şi să conducă maşina, ba chiar a povestit o întâmplare hazlie de tot, despre cum a şterpelit automobilul unui agent de pază: într-o bună zi, nemairezistând tentaţiei de a se urca la volan, s-a furişat în curte, s-a uitat în dreapta, s-a uitat în stânga şi… ţuşti, a sărit în maşina bietului om, a băgat cheia în contact şi a dat două-trei ture prin curtea casei (Albe). Yess, yess, de o mie de ori yess - exclama, în sinea lui, dl Barack, ocolind straturile de pătrunjel şi coteţul de găini din bătătură. S-a creat panică. S-a dat alarma. Agenţii Secret Service s-au împărţit în două tabere: unii îl fugăreau pe alei, alţii, mai forţoşi, ţineau de poartă, nu care cumva să iasă Mister President cu maşina pe uliţă. Very funny! În cadrul interviului televizat, dl Barack n-a mai apucat să mărturisească dacă, şi în materie culinară, şi-a făcut „pohta ce-a pohtit", însă nişte surse care au ţinut neapărat să-şi păstreze anonimatul le-au şoptit altor surse mai guralive că l-au zărit pe dl Barack, într-o seară, pe geamul de la bucătărie, mestecând într-o tocană şi fredonând un cântec vesel, în vreme ce, pe un ochi al aragazului, dădea în clocot o zamă aită. Acţiunea se petrecea la lumina lumânării, nu care cumva să se prindă CIA. Totuşi, sursele se jură că dl Barack era prevăzut cu un şorţ de bucătărie pe care scria (în engleză): „Gospodina când e bună, treaba casei merge strună", şi pe care îl subtilizase, pesemne, de la dna Michelle. Poftim, viaţă de preşedinte în cea mai liberă ţară din lume!

Dar, parcă dl Putin e mai fericit? A lipsit şi dânsul câteva zile şi, imediat, cei de la „serviciul personal" de la Kremlin s-au sesizat că n-a semnat condica de prezenţă. Mama Rusia fierbea toată. S-au făcut scenarii. S-au inventat tot felul de bazaconii: ba că şi-a luat lumea-n cap, ba că e bolnav, ba că e prea sănătos şi s-a dus să se întâlnească cu o fostă iubită sau fostă gimnastă, ba că a plecat la pescuit, de nu mai ştia planeta ce să creadă.

Alt exemplu: Papa Francisc. Cât e dânsul de Papă, a mărturisit că şi-ar dori, ca tot omul, să iasă în oraş (după orele de program, fireşte), să-şi cumpere o pizza şi s-o mănânce în tihnă. Ma non e possibile!

…Încât, rezultă că, decât preşedinte în America sau în Rusia sau Papă la Vatican, mai bine în arest în România, unde lucrurile stau mult mai lejer: uite, de pildă, aflat în arest la domiciliu, dl Mircea Băsescu are voie să se ducă la serviciu de două-trei ori pe săptămână, să-şi vadă de treburile firmei. Mai dă un telefon, mai semnează o factură, mai eliberează un bon fiscal… Nici dna Udrea n-o duce chiar aşa de rău: de când s-a plâns în Parlament că i-au luat poliţiştii sutienul (care, oricum, era mai mic cu vreo două numere, pentru impresia artistică), dânsa are mai multă libertate de gândire. A devenit „analistă", şi-a tocmit „echipă de comunicare", cugetă, postează, comentează, analizează, combate, e dezinvoltă, zâmbitoare, ba chiar şi-a schimbat şi look-ul, acum fiind creaţă şi buclată (nădăjduim că, între timp, a făcut rost şi de uscător de păr).

…Ca să nu mai vorbim de cărţi: ca un făcut, nici n-ajung bine în arest, că împricinaţii se şi apucă de scris. Libertatea de gândire şi de exprimare e la ea acasă. Teancuri de capodopere s-au adunat prin penitenciare, încât critica literară va avea de lucru pentru o sută de ani de acum încolo. Dacă de „literatura de sertar" s-a cam ales praful, „literatura de puşcărie" are toate şansele să se înscrie cu litere de aur în Panteonul culturii şi spiritualităţii româneşti. Vai de capul nostru! Şi când te gândeşti că dl Obama are interdicţii până şi la telefonul mobil…!

 

Lasă un comentariu