În Transilvania de Nord, eliberată de armata română, la fel, în întreaga Transilvanie, populaţia minoritară maghiară, inclusiv cei care au luat parte la faptele abominabile împotriva românilor, s-a înrolat în MADOSZ(=Uniunea Populară Maghiară) - anexă a P.C.R., unii au plecat în Ungaria, de unde au fost extrădaţi, dar nu au fost pedepsiţi! Unii nu numai că nu au scăpat de cuvenita pedeapsă, dar au devenit comunişti şi au deţinut funcţii în aparatul de partid şi de stat. Vom prezenta un asemenea caz. În 1939, la Budapesta, a apărut o carte a lui Dûcsö Csaba, în traducere, „Fără milă". Din următorul pasaj se deduce că acest text reprezenta un îndreptar de acţiune a ungurilor horthyşti: „Voi omorî pe fiecare român care îmi va ieşi în cale. Voi pune foc satelor româneşti; voi pune otravă în fântâni şi voi omorî pruncii în leagăne". Ce a urmat apoi? În 1945, Dûcsö Csaba a ajuns primar în oraşul Dej. Şovinii unguri, alături de membri ai U.D.M.R, au încercat să instaleze o placă memorială pe zidul primăriei! Autorităţile române au interzis în ultimul moment o asemenea acţiune.
După tulburările din decembrie 1989, în „Ţinutul Secuiesc" s-a născut U.D.M.R., formaţiune politică, nu un partid, pe baza unui program politic, de solidaritate cu minoritatea etnică maghiară, nicidecum cu secuii care nu mai existau. Această uniune politică, ab initio, a cerut şi a obţinut avantaje, ţinta finală fiind Reînfiinţarea Regiunii Autonome Maghiare, apoi alipirea la Ungaria. Răsplată? Uniunea este cooptată în guvernul Ţării, şi prin paşi mititei se urmăreşte înfăptuirea visului hungarist.
În biserica unitariană din Târgu-Mureş, „celebra" Eva Maria Bárki, predica irefutabil federalizarea României, afirmând că Ardealul nu poate intra în Europa numai dacă se rupe de România! La Miercurea-Ciuc, aceeaşi „fiinţă" declara că: „Maghiarii din România trebuie să renunţe la statutul de minoritate în favoarea celui de popor". Sau: „Autonomia nu se cere, ci se declară"; „Nu există altă alternativă decât... federalizarea României", continuând: „Tratatul de la Trianon ar trebui renegociat, iar România federalizată". „Împotriva acestei atitudini antistatale româneşti, de-abia după câţiva ani, E.M. Bárki, în 1996, a fost declarată persona nongrata! În toate cuvântările ei, nu se pomenea de secui, deşi se utilizează sintagma antistatală românească, de „Ţinut Secuiesc"!
Uniunea Democrată Maghiară continuă şi în prezent să impună federalizarea României. Senatorii şi deputaţii maghiari, neexistând între ei şi secui, sunt în Parlament, sunt în Guvern, sunt în diferite organizaţii statale. Ce au făcut şi ce fac şi ce vor face românii din fruntea Ţării? Au nevoie şi de udemerişti pentru a-şi menţine poziţia în conducerea statală!
În finalul acestui pasaj, voi reproduce o celebră întrebare a lui Cicero, cu o mică şi motivată schimbare: „Quousque tandem abutere...patientia nostra?" (=„Până când vei abuza de răbdarea noastră?" Nu este greu sa completăm punctele de suspensie cu un vocativ).
În încheierea acestui text, mă refer la evenimentele tragice pentru români, începând cu ziua de 22 decembrie 1989, de la Odorheiu-Secuiesc, unde am lucrat la Liceul Pedagogic timp de 16 ani. I-am cunoscut suficient de bine pe localnici şi pe cei din localităţile rurale din împrejurimi. Clasele româneşti au fost spulberate ca pleava în vânt, inclusiv cele de la Liceul Sanitar! Nu mă refer la mine, dar am albit ca şi bunicul meu peste noapte, dar el se găsea în Munţii Tatra, în Primul „rezbel", cum îi plăcea să spună. În anii odorheieni am cercetat istoria, dar mai ales toponimia, hidronimia, antroponimia şi concluziile converg spre un singur scop: curăţarea zonei de români şi de tot ce susţine autohtonia noastră în zona transilvană ce se vrea „Ţinut Secuiesc".
Au fost dărâmate bisericile româneşti de pe Târnava Mare, au fost ditruse cimitirele şi falsificate numele de pe cruci, au fost maghiarizate, nu secuizate numele localităţilor, se continuă incredibilul demers al tuturor elementelor care să amintească de români. Cine nu ştie că poporul român s-a născut creştin şi nu a fost încreştinat?! Întrebare simplă şi legitimă: De unde atâta ură???
S-a reuşit să se reînfiinţeze cele două licee de specialitate, pedagogic şi sanitar, la Topliţa. Au urmat cursurile şi elevi maghiari, dar nimeni nu le-a împiedicat şcolarizarea.
Am înfiinţat „Asociaţia Românilor Alungaţi din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, după evenimentele din Decembrie 1989", cu sediul la Cluj-Napoca.
Oficial, am fost în audienţă la preşedintele României, Ion Iliescu, la preşedintele Camerei Deputaţilor, Adrian Năstase, la Comisia Naţională pentru Drepturile Omului ş.a.m.d.
Rezultatul? Un distins jurnalist bucureştean a semnat în „Românul" din 30 iunie 1997, articolul, „Degeaba pe la Bucureşti", din care cităm: „Asociaţia care, pe parcursul a 7 ani, a încercat să realizeze repunerea în drepturi a românilor cărora li s-a impus să părăsească judeţele amintite. Au făcut-o cu calm, pe baza unor documente şi fapte concrete şi zădărnicia eforturilor lor nu i-a obosit niciodată. Sisifi moderni au luat mereu totul de la capăt, convinşi fiind că într-un stat de drept, până la urmă, adevărul va ieşi la iveală. Până în prezent n-a fost să fie aşa, ba am spune că „iniţialul succes" al radicalilor maghiari i-a îndârjit în demersul lor de dezromânizare a zonei pe care o doresc autonomă. Ultimele evenimente de la Odorheiu-Secuiesc dovedesc cu prisosinţă acest lucru."
Cu puţin timp în urmă, a fost înaintat Comisiei Europene un proiect al aşa-numitului Consiliu Naţional Secuiesc şi al U.D.M.R. referitor la obţinerea autonomiei „Ţinutului Secuiesc".Comisia Europeană a respins această acţiune, motivând: „În urma examinării, cu regret vă informăm refuzul Comisiei de a înregistra iniţiativa propusă, deoarece nu se încadrează în puterile Comisiei de a înainta o propunere legislativă cu scopul implementării Tratatelor..." (v. „Pro Memoria", nr. 4/2013, p.2)
Ungurii care i-au asimilat pe secui vor mereu să se creeze „Ţinutul Secuiesc" în zona României !!!
