Citind articolul „Filmele de la Arta", publicat de d-ra Ioana Florea în „Cuvântul liber", vineri, 9 ianuarie 2015, pagina 16, m-am decis, pentru deliciul cititorilor, să abordez şi eu a 8-a artă, lumea de celuloid a cinematografiei.
Pentru cititor, vreau să precizez, de la bun început, că sunt un mare împătimit al lumii cinematografice. Practic nu mi-a scăpat niciun film de notorietate, fie el străin, fie românesc. Aşa că eu consider că am un pertinent drept de opinie.
După revoluţie, filmele actuale româneşti au fost galonate cu premii de excepţie (Palme D'Or - Cannes şi Leul de Aur - Berlin), dar parcă există o verigă lipsă... în cotidianul „Cuvântul liber", d-na prof. din Reghin, Maria Marcu, releva, după o expediţie în Coreea de Sud, spiritul justiţiar al poporului corean, disciplina şi respectul lui pentru cei mai în etate. E adevărat, e ceea ce aveam să descoperim şi noi în serialul TV „ZEUL RĂZBOIULUI", transmis de TVR 2, timp de 112 episoade, din august până în 15 decembrie 2014.
Televiziunea Română ne-a răsfăţat, în ultimii ani, cu seriale coreene de excepţie. Descoperim, cu uimire, o ciudată şi frumoasă lume medievală asiatică. Eroi cu ochii oblici, cu frizuri în coc, înţepate cu ace aurite, şi miniştri cu pălării amintind de morile de vânt olandeze. Iar femeile coreene sunt de o frumuseţe răpitoare. Mai ales când apar îmbrăcate în splendide chimonouri înflorate. Eroii principali sunt coreeni cu mare verticalitate spirituală. Cauza regatului coreean (goyreo) e mult mai presus decât viaţa lor. Să nu ne mirăm dacă, astăzi, Coreea comunistă din nord are curajul să ameninţe SUA, cea mai mare putere a lumii.
Un serial remarcabil a fost DESTINUL REGELUI, unde eroul principal învinge, prin luptă, imperiul chinez şi creează, timp de 30 de ani, un stat suveran al Manciuriei, la nord de Coreea.
Dar cel mai captivant serial a fost ZEUL RĂZBOIULUI, cu acelaşi fenomenal regizor şi mulţi eroi remarcabili din DESTINUL REGELUI. Cititorul mă va ierta că nu voi putea reda, în totalitate, numele lor coreene, aproape imposibil de reţinut.
În ZEUL RĂZBOIULUI, eroul principal Kim-Jum, pleacă de jos, din poziţia de sclav, care se lupta în arene şi ajunge, prin inteligenţă şi tenacitate, prim-ministru al regatului şi apoi mareşal suprem al celor 10.000 de ostaşi din regatul coreean.
Suntem în anul 1260, când Kublai Han, fiul lui Gingis Han, se proclamă Mare han. în captivanta lui carte MILIONUL, celebrul veneţian Marco Pollo, care a stat 17 ani la curtea imperială a acestuia, la nord de Beijing, notează: „Dacă toţi regii şi împăraţii lumii s-ar aduna laolaltă, tot n-ar putea egala puterea şi bogăţia lui Kublai Han".
Teritoriile cucerite de mongoli sub Kublai Han sunt imense: Rusia, Estul Europei, Turcia, Iran şi China. Dar regatul Goryeo (Coreea) rezistă timp de 30 de ani, coreenii luptăm în cetăţi mici şi fortificate, cu un efectiv armat de 10 ori inferior mongolilor.
Coreenii erau oameni mândri. Ei îi considerau pe mongoli un popor primitiv, şi fără nicio credinţă. Actorul care îl joacă în serial pe Kublai Han corespunde acestei caracterizări. Un bătrân şiret, cu laţe de păr murdare şi o dantură cabalină, îi cere tânărului rege coreean să vină la curtea mongolă să-i jure credinţă pentru a nu invada Coreea. Regele coreean se conformează. Când se aşază în genunchi în faţa hanului, acesta râde, groteşte, satisfăcut. O scenă excepţională, realizată de regizorul coreean. Preţul cerut de han era imens. Coreenii urmau să construiască 1.000 de corăbii care urmau să poarte 40.000 de războinici (printre care 10.000 coreeni), pentru a invada şi cuceri Japonia. Întors în Coreea, regele e aspru umilit în public de Kim-Jun. Logica era simplă: cei 10.000 luptători coreeni vor muri mai bine apărând Coreea şi nu pentru expansiunea mongolă în Japonia.
Zilele lui Kim-Jun sunt numărate. Atras într-o capcană la palatul regal, neînarmat, Kim-Jun este asasinat de eunucii care formau garda regelui, eunucii fiind cumpăraţi de hanul mongol. În fruntea lor este chiar fiul adoptiv, crescut de Kim-Jun. Când el întinde sabia cu două tăişuri spre inima lui Kim, acesta cu palma goală prinde de tăiş şi îi spune: ,,Măcar dacă mor, să mor de mâna ta." Se repetă astfel o scenă din urmă cu 1300 de ani, când Cezar era asasinat, în Senatul roman, şi i-a spus fiului său adoptiv: „Şi tu, fiul meu Brutus?"
După moartea lui Kim-Jun, mongolii au invadat Coreea. Trecuseră 30 de ani de rezistenţă eroică coreeană, având ca principal erou pe Kim-Jun, Zeul Războiului. E frumos exemplul eroului coreean. Coreenii au actori, regizori şi scenarişti remarcabili. Şi totuşi istoria medievală din Ţările Române e mult mai fascinantă şi mai spectaculoasă. Atâta doar că ne mai trebuie un regizor pasionat şi erudit în istorie. Dar despre toate acestea, în episodul următor....
