Sâmbătă, ora 11,00, la Galeria „Unirea" din Târgu-Mureş, va fi vernisată expoziţia de pictură Veress Zsuzsa, „Timp şi răstimp. Castele din judeţul Mureş", şi albumul de artă al artistei, „Castele din judeţul Mureş".
Prezintă Nicolae Băciuţ, Ilarie Gh. Opriş şi Călin Bogătean.
VIITORUL DIN TRECUT
Pictoriţa Veress Zsuzsa a avut un parcurs singular în mişcarea plastică mureşeană, nu doar spectaculos şi recuperatoriu sub aspect temporal, ci şi valoric, cu disponibilităţi multiple, tematic şi stilistic.
Preocupările legate de arta plastică au fost timide şi fără anvergură, până în momentul unui angajament în gruparea constituită în contextul unor acţiuni întreprinse de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Mureş şi de Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş.
Taberele de creaţie, expoziţiile, manifestările culturale în care s-a antrenat i-au dat încredere în potenţialul său de exprimare plastică şi au făcut-o să ajungă într-un timp relativ scurt între cei mai interesanţi artişti plastici mureşeni.
Cu siguranţă că tandemul făcut cu o altă artistă plastică mureşeană, Balazs Klara, a fost decisiv. Căutările de înnoire continuă au făcut-o să treacă de la un gen la altul, de la o temă la alta, de la un stil la altul cu uşurinţă, naturaleţe, simţindu-se în largul ei indiferent de formula de lucru.
A pictat astfel şi icoane pe sticlă, dar şi peisaje, flori, natură statică, în registru realist, ca apoi să se manifeste cu dezinvoltură în limbajul picturii abstracte.
Ultima provocare a artistei Balazs Zsuzsa a venit pe fondul unei ambiţii personale, de a realiza un ciclu tematic, cu semnificaţie deopotrivă istorică şi plastică, şi anume castelele din judeţul Mureş.
Ideea unor astfel de radiografii tematice prin intermediul artei plastice nu este nouă. Chiar la Târgu-Mureş, Liviu Ovidiu Ştef este cel care a făcut un program dintr-o astfel de abordare, realizând patru cicluri, despre bisericile de lemn din judeţul Mureş, despre Câmpia Transilvană, în dimensiunea sa peisagistică şi a imaginii satului tradiţional, despre Cetatea Sighişoarei şi despre satul săsesc.
A dus de fiecare dată lucrurile mai departe, realizând şi câte un album de artă cu lucrările pe care le-a realizat pentru fiecare temă îm parte, creând un dublu patrimoniu - cel plastic şi cel editorial, care rămân ca mărturie a unei biografii exemplare de artist, nu doar cu simţ estetic, ci şi cu simţ civic.
Teoretic şi ştiinţific, castelele din judeţul Mureş au fost cercetate de curând, ca temă de masterat, de Camelia Monica Moldovan, care a făcut o evaluare ce a scos în evidenţă bogăţia unui patrimoniu, pe de o parte, dar şi starea precară a acestuia. „Valorificarea turistică a castelelor din judeţul Mureş", cartea Cameliei Monica Moldovan, a fost, cu siguranţă, un suport profitabil pentru proiectul artistei Veress Zsuzsa, care s-a materializat destul de repede, fiind etalat expoziţional, parţial, într-o expoziţie la Prefectura judeţului Mureş.
Am încurajat acest gând, conştient fiind că în acest fel se atrage o dată în plus atenţia asupra castelelor din judeţul Mureş, asupra potenţialului pe care-l reprezintă ele, dar trăgând şi un semnal de alarmă legat de nivelul de degradare spre colaps al unor imobile din această categorie.
Castelele din judeţul Mureş, dar şi unul din Alba şi altul din Cluj, au fost o consistentă sursă de inspiraţie pentru Veress Zsuzsa. Aceasta, într-un efort susţinut, a pus pe pânză imagini simbol, în secvenţe de o clipă din destinul unor castele care ascund în ele istorie, glorie, mărire şi decădere.
Abordarea este realistă, dar amprenta personală vine şi din tratarea cromatică şi din lirismul încălcat de nostalgie indus.
Exemplaritatea este dată de responsabilitatea cu care tratează tema, care devine şi recuperare a trecutului şi meditaţie a prezentului şi imperativ al viitorului.
Artistul Veress Zsuzsa nu acceptă să fie simplu spectator, nici martor impasibil. Vocea ei se poate auzi, de aceea, pe multe portative ale receptării.
