Aceste reflecţii legate de calităţile şi viciile umane le-am selectat din peste 300 de cărţi celebre din marea literatură clasică universală.
EROAREA
Eroarea este mai aproape de noi decât adevărul; ea are avantajul de a fi recunoscută şi studiată, dar adevărul este o esenţă fenomenală ce nu poate fi prinsă. Adevărul noi îl descoperim bucată cu bucată, dar aceste bucăţi nu sunt decât învelişurile lui.
Nimic nu e mai dăunător nouă decât o eroare veche. Eroarea nu are limite, foarte multe aspecte din viaţa noastră sunt pline de erori. Să nu uităm că cea mai mare parte din erorile noastre ne vin nu atât de la noi, cât mai ales de la alţii. O surpriză neplăcută este atunci când eroarea devine obştească, atunci ea suprimă tot ceea ce e drept şi cinstit în viaţa noastră.
EXCESUL
Când cineva dă putere prea mare unor lucruri mici întrecând măsura, ca de exemplu mâncarea excesivă (sau alte excese), se răstoarnă totul în viaţa lui, devenind excesiv. Viaţa lui degenerează în boli şi nedreptăţi, consecinţe ale trufiei. Trebuie să evităm totdeauna ce e prea mult.
EXEMPLUL
Să fim mai degrabă noi înşine un exemplu pentru alţii decât să imităm pe cineva. Trebuie să ne uităm la viaţa tuturor ca într-o oglindă şi să luăm exemplu pentru sinele nostru de la cei dotaţi cu calităţi.
EXISTENŢA
Copacul otrăvit al existenţei are numai două fructe dulci: sorbirea nectarului vieţii cu poezie frumoasă şi întărirea relaţiilor cu oamenii
de treabă.
Noi toţi trebuie să împlinim ciclurile existenţei noastre după legi mari, eterne şi de fier, dar să nu uităm că existenţa se găseşte în două scopuri supreme: perfecţionarea propriului nostru suflet pentru a putea oferi fericire celor din jurul nostru, precum şi celor pe care încă nu îi cunoaştem.
FAMILIA
Pentru cei cu sufletul nobil, pământul întreg este al lor şi cel născut dintr-o familie distinsă, dacă e ticălos, rămâne tot ticălos. Cei cu suflet nobil şi cinstiţi trebuie să contribuie la schimbarea caracterului celui ticălos în fapte bune.
FAPTA
Ceea ce săvârşeşte cineva, fie bine, fie rău, aceea capătă el în eternitate ca roadă a faptei sale. Câţi se bucură de averea celui decedat fără să o merite, dar uită că focul şi păsările (corbul) îi devorează corpul şi numai cu două lucruri pleacă el însuşi pe lumea cealaltă: cu faptele sale bune şi cu cele rele?
După cum îţi e gândul, aşa îţi e şi vorba. După cum îţi e vorba, aşa e şi fapta ta: oamenii virtuoşi sunt la fel în gând, în vorbă şi în faptă. Tot ceea ce faci, fă cu băgare de seamă şi gândeşte-te la urmări.
