Sărbătoare în muzeu

Distribuie pe:

În zilele de Paşti ieşim din cotidian şi ne plasăm în deplină sacralitate, chiar dacă viaţa se desfăşoară după regulile obişnuite. În toată casa creştinului există aşteptarea a ceva ce va să vină, pentru care se cere şi se cuvine să te pregăteşti special.

Sărbătoarea Sfintelor Paşti este cea mai mare sărbătoare a lumii creştine, este sărbătoarea bucuriei, primele cuvinte rostite de Mântuitor după Învierea Sa fiind „Bucuraţi-vă!"

Şi de această dată, Muzeul Etnografic reghinean a încercat să restituie, măcar în parte, atmosfera sărbătorii de altădată, să ne reîntoarcem în lumea satului românesc... Activitatea a fost coordonată de directorul muzeului, dr. Roxana Man, şi a început cu rugăciunea de binecuvântare a preotului paroh Daniel Ciolocoiu, căruia îi suntem recunoscători şi îi mulţumim pentru cuvântul Domnului adus şi rostit în muzeu, acum ca şi la fiecare invitaţie a noastră. Prezent la toate manifestările muzeului, şi de această dată, directorul Direcţiei pentru Cultură Mureş, scriitorul Nicolae Băciuţ, ne-a bucurat prin aprecierile aduse activităţii oamenilor din muzeu şi felicitările adresate celor două ansambluri, „Dedreţeana" (coord. Viorica Sfârâiac) şi „Dor solovăstrean" (coord. Maria Bogdan), tinerelor interprete de muzică populară Alexia Aştelean, Larisa Cotoi şi Daiana Suceava, pentru frumuseţea costumelor populare, dar, mai ales, pentru valoarea şi autenticitatea momentelor prezentate. Scriitorul Nicolae Băciuţ a făcut şi prezentarea unei cărţi, „Ţara Sfântă din inima mea", o carte de excepţie, care nu ar trebui să lipsească din biblioteca unui creştin.

Specialiştii din muzeu, dr. Roxana Man şi Simona Bogdan, au vorbit despre semnificaţia şi simbolurile sărbătorii Paştelui: pasca, crucea, lumânarea de Înviere, mielul şi obiceiurile din satele mureşene: Fuga din tău (Fărăgău) şi Pogăniciul (Sânmihaiul de Pădure).

Pricesnele, rugăciuni cântate de Ansamblul „Dedreţeana", ne-au emoţionat şi ne-au încălzit sufletele cu dragostea şi iubirea Mântuitorului pentru creaţia Sa. A petrece Paştele e ca şi cum te-ai întoarce în lumea mirifică a tradiţiei, în care bucuria creştină a Învierii este împletită cu vechi practici de celebrare a înnoirii timpului, de trecere a pragurilor dintre anotimpuri, de renaştere a naturii şi, implicit, a omului, parte a unei lumi care nu a apărut din neant, ci a fost creată şi ordonată de Divinitate.

Sărbătoarea Plugarului, a celui care a ieşit primul la arat în acel an, desfăşurată în a doua zi de Paşti, ce-l ajută pe om să se încadreze în acest univers renăscut ciclic, el însuşi reînnoit şi curăţat de rele, a fost prezentată de Ansamblul „Dor Solovăstrean". Mulţumim acestui minunat ansamblu folcloric, pentru că în fiecare an dă viaţă acestei vechi tradiţii a satului lor, Solovăstru, iar acum au adus obiceiul, în deplina lui desfăşurare, în muzeu. Au fost extraordinari, transformând evenimentul, împreună cu Ansamblul „Dedreţeana" şi participanţii la activitate, într-o adevărată sărbătoare a Sfintelor Paşti.

Ansamblul folcloric „Dor solovăstrean"

Au venit cu coşuri cu bucate tradiţionale, pască, cozonac, prăjituri, ouă roşii şi băutură. La sfârşitul activităţii, s-au ciocnit ouă roşii, s-au servit produse tradiţionale, un pahar de vin şi un pahar de ţuică, s-a cântat şi s-a jucat în acordurile neîntrecuţilor ceteraşi. Au fost nemaipomenit de frumoşi şi autentici, făcându-ne să uităm de frigul care se străduia să ne grăbească spre casă. A fost o sărbătoare a bucuriei, a reînnoirii naturii şi omului, cu speranţa că nimic din ce este Viaţă nu dispare definitiv.

Mulţumim organizatorilor, Primăria Municipiului Reghin, Muzeul Etnografic „Anton Badea", D.J.C. Mureş, Asociaţia „Moşteniri Mureşene", partenerilor - Casa de Cultură „George Enescu", televiziunilor DAReghin, Gliga TV, colegilor din instituţiile de cultură şi tuturor participanţilor, iubitori de adevărată Cultură. Pentru mine, emoţia şi bucuria au fost sporite de cuvintele de elogiu şi cântecul „La Mulţi Ani!", aduse ca mulţumire pentru activitatea pe care am desfăşurat-o în acest templu de spiritualitate românească - muzeul; m-au făcut să înţeleg că pensionarea poate să fie frumoasă atunci când laşi în urmă bucurii şi amintiri plăcute.

 

Lasă un comentariu