Marţi 21 aprilie, în Aula Magna a Universităţii Petru Maior din Târgu-Mureş s-a desfăşurat conferinţa cu tema „Învăţare, comunicare, inovare. Nevoia schimbării", susţinută de prof. univ. dr. Andrei Marga. Evenimentul a fost organizat de Facultatea de Ştiinţe şi Litere din cadrul UPM Târgu-Mureş în colaborare cu Şcoala Doctorală de Studii Literare, la tribună alături de distinsul invitat fiind prezenţi decanul Iulian Boldea şi rectorul Călin Enăchescu.
Demers pentru dialog şi cultură
Decanul Iulian Boldea a fost cel care a vorbit despre demersul făcut de prof. univ. dr. Andrei Marga, pe care l-a considerat unul de relevanţă naţională. „Obiectivul prioritar pe care şi-l asumă cărţile, studiile, articolele publicate, Andrei Marga este promovarea dialogului dintre diferite culturi şi domenii ştiinţifice prin stabilirea unor afinităţi relevante, a unor căi de acces, modalităţi de comunicare între ştiinţe, culturi, religii într-un spaţiu al convergenţei spirituale. De altfel, revenind la importanţa actului de cultură, într-o societate cum este aceasta a globalizării, Andrei Marga observă: „cultura, prin cunoştinţele şi interpretările pe care le cuprinde, prin deschiderea de orizont şi motivaţiile pe care le creează, adresează convingeri, pune în mişcare comportamente, induce acţiuni.", a declarat decanul Iulian Boldea.
Învăţământul universitar românesc, subfinanţat
Motivul alegerii temei conferinţei a fost destăinuit încă de la începutul prelegerii de fostul ministru. „Am ales cei trei termeni de comunicare, învăţare, creaţie, plecând de la nevoile foarte perceptibile şi fierbinţi ale României. La noi pregătirea, încă, scârţâie.", a explicat cadrul universitar. Dacă în anul 1998 în ţara noastră erau 7,1 milioane de oameni înscrişi la biblioteci, anul trecut numărul acestora a scăzut la doar 4,5 milioane. „La întrebarea câţi oameni vorbesc la noi o limbă străină în urma României era doar Ungaria cu 17% iar noi avem doar 19%", a declarat profesorul Marga. Lipsa finanţării învăţământului universitar românesc duce la o lipsă a prezenţei noastre în topul mondial al instituţiilor de acest fel.
Românii din Ucraina şi Moldova, „părăsiţi" de guvernele româneşti
Acesta a spus că reprezentanţii statului român nu au dus o politică externă coerentă legată de Ucraina şi Republica Moldova. „Poziţia României trebuia să fie axată pe obţinerea drepturilor pentru minoritatea românilor din Ucraina, unde sunt cam 800 de mii de oameni după spusele românilor şi 600 mii după cele ale ucrainenilor. Putem să facem media ca să nu fim subiectivi", a explicat Marga. România nu a ştiut să fie un model pentru ţara vecină şi soră Moldova, din cauza politicilor neatractive. „După declaraţiile cele mai noi ale celor care au vorbit insistent în ultimii ani, Moldova nu mai vine în UE, ci îşi ia o altă rută. Eu zic că este puţin prematură afirmaţia, dar ea a fost făcută la televiziune. Se pune întrebarea de unde vine această situaţie? Din neatractivitatea politicii româneşti, pentru că România era atractivă pentru Moldova dacă avea o democraţie exemplară", a mai spus profesorul clujean.
